Ciprian Ştefan, preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, spune, ca urmare a furtului artefactelor româneşti din Muzeul Drents, că „factorii decizionali trebuie să înţeleagă importanţa patrimoniului pentru România şi să acorde finanţare continuă” pentru conservare şi restaurare.
„Când toată lumea culturală şi nu numai e concentrată pe jaful din Olanda, se taie toate fondurile pentru finanţarea infrastructurii culturale din România. Deci nici Muzeul de Istorie a României nu va intra în circuitul de finanţare aprobat anul trecut. Nu Program Naţional de Restaurare, nu Timbrul Monumentelor Istorice, nu acord BDCE, vital pentru Patrimoniul României!”, a scris pe Facebook Ciprian Ştefan.
„Muzeul din Olanda este probabil de zece ori mai dotat decât orice muzeu naţional din România. Au fost făcute investiţii majore în ultimii ani şi au adus expoziţii de anvergură, inclusiv acei soldaţi de teracotă din China. Sunt ferm convins că la ei toate procedurile de securitate au fost întru totul respectate, la fel cum şi colegii noştri din România au avut grijă ca aceste proceduri să fie respectate, pentru că niciodată niciun muzeu din România, când a organizat o expoziţie, că în România, că în afara ţării, tot timpul s-au respectat procedurile specifice organizării unei expoziţii, mai ales când vine vorba nu numai de securitatea obiectelor de patrimoniu, ci şi de conservarea lor", spune Ciprian Ştefan.
Ar trebui să găsim soluţii pentru patrimoniul din România care nu este într-o stare foarte bună de conservare şi depozitare, spune Ciprian Ştefan, manager Muzeul Astra din Sibiu.
"Anul trecut, au pornit câteva instrumente de finanţare care din sursele pe care le-am primit, în ultima perioadă, se pare că la nivel de Minister al Finanţelor se intenţionează tăierea acelor fonduri, prin Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene, prin timbrul monumentelor istorice şi planul naţional de restaurare. Vorbim de câteva sute de milioane de lei care urmau să fie puse la dispoziţia şi pentru patrimoniu, lucrări obligatorii de conservare şi restaurare pentru infrastructura culturală din România, nu doar pentru muzee. Vreau să remarc şi faptul că Muzeul Naţional de Istorie, principalul beneficiar al acestor fonduri, şi el va fi degrevat de aceste fonduri şi iată că nici anul acesta nu se va întâmpla nimic cu Muzeul Naţional de Istorie a României”, a atras atenţia managerul, care cere ca „factorii decizionali să înţeleagă importanţa patrimoniului pentru România şi că aceste instrumente de finanţare trebuie să aibă continuitate”.
El subliniază că este alături de colegii de la MNIR: „Ceea ce s-a întâmplat la Drents va ridica multe semne de întrebare vizavi de cum ar trebui să ne comportăm când vine vorba despre patrimoniul din România, mai ales când vine vorba de a asigura acel minim necesar pentru a-l dezvolta, a-l proteja, a-l valoriza, şi că instrumentele de finanţare pentru cultură sunt instrumente care aduc bani la bugetul de stat”.