Managerul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, Alexandru Chituţă, insistă ca acest muzeu, cel mai vechi din România, să fie păzit de jandarmi, ceea ce ar spori siguranţa şi ar reduce cheltuielile, potrivit unui comunicat de presă.
"În mai multe rânduri am atras atenţia decidenţilor politici că Muzeele sunt importante nu doar pentru serviciile culturale oferite publicului, expoziţii, evenimente etc., cât mai ales pentru patrimoniul cultural naţional deţinut.
Şi în cadrul întâlnirii avute cu ministrul Culturii, Natalia Intotero, din această săptămână, am fost singurul manager care a ridicat problema pazei din instituţiile muzeale. Părerea mea, subliniată de ani buni, a fost aceea ca cei din Ministerul de Interne, cum ar fi de pildă Jandarmii, să asigure paza obiectivelor muzeale care deţin un patrimoniu cultural naţional valoros. Aceasta ar aduce atât economii, cât şi personal calificat!", se arată în comunicatul de presă, informează Agerpres.
Managerul Alexandru Chituţă declară că trebuie investit în sisteme de siguranţă mai performante în muzee
"Avem nevoie de investiţii majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranţă. La Muzeul Naţional Brukenthal în ultimii 3 ani am acordat o atenţie deosebită în ceea ce înseamnă schimbarea sistemelor vechi, amplasarea de noi camere ş.a.", spune Alexandru Chituţă.
Muzeul de la Sibiu nu a putut să trimită exponate, din cauză că sunt foarte fragile, la muzeul din Olanda, unde a avut loc furtul de piese de tezaur.
"Muzeul Naţional Brukenthal nu a împrumutat nicio piesă la această expoziţie. Am fost solicitaţi să expunem şi noi câteva piese în cadrul acestei expoziţii şi al expoziţiei Dacia, ultima frontieră a romanităţii. În urma discuţiilor avute cu colegii mei conservatori, restauratori şi muzeografi am hotărât că piesele solicitate nu pot să participe la expoziţii din cauza stării lor de conservare, fiind foarte fragile. Însă, am răspuns solicitării că dorim să participăm cu alte piese, dar propunerea noastră nu a primit niciun răspuns", a precizat Alexandru Chituţă.
Jaful din Olanda aminteşte de cel mai mare furt de opere de artă din România, cel din 1968, când s-au furat opt tablouri din Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, din care au fost recuperate patru.
"Acest jaf de artă, nu singurul din ultimii ani din Olanda sau din Germania, ar trebui să ne conştientizeze mai mult şi pe noi, cei din România, în ceea ce priveşte siguranţa şi protejarea patrimoniului cultural naţional. Muzeul Naţional Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968, când au fost furate 8 tablouri din care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România!", explică managerul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, Alexandru Chituţă.
Muzeul din Sibiu se închide parțial
Muzeul Naţional Brukenthal va fi închis de luni până vineri, într-o campanie numită "Şi tu ai fost jefuit! Muzeele contează!", prin care atrage atenţia asupra protejării patrimoniului cultural naţional, informează un comunicat de presă.
"Şi tu ai fost jefuit! Muzeele contează! O campanie a Muzeului Naţional Brukenthal pentru susţinerea muzeelor şi angajaţilor acestora, de conştientizare şi atenţionare cu privire la protejarea patrimoniului cultural naţional! Între 27 ianuarie şi 31 ianuarie 2025, conducerea Muzeului Naţional Brukenthal a luat hotărârea închiderii sediilor instituţiei. În această perioadă va fi desfăşurată o campanie pentru susţinerea muzeelor şi angajaţilor acestora, de conştientizare şi atenţionare cu privire la protejarea patrimoniului cultural naţional. Muzeul va găzdui o serie de discuţii focalizate pe problemele de securitate şi siguranţă a patrimoniului; totodată, vom realiza informări în mediul online şi prin distribuire de pliante în susţinerea unui proces de conştientizare a publicului asupra importanţei patrimoniului cultural şi a importanţei muzeelor care depozitează, conservă, restaurează, cercetează, expun şi promovează piesele deţinute", se arată în comunicat.
Deschis în 1817, Muzeul Naţional Brukenthal este cea mai veche instituţie muzeală din România, având cea mai importantă colecţie de artă europeană; de asemenea, muzeul are cea mai vastă colecţie din ţară, peste 1,6 milioane de piese, şi administrează atât piese ale statului român, cât şi piese ale Parohiei Evanghelice CA din Sibiu, retrocedate în anul 2005 şi aflate în comodat în cadrul instituţiei muzeale.
În medie, doar 10% dintre lucrările de artă furate au şansa de a fi recuperate, spun cei de la Muzeul Naţional Brukenthal. "Furată din Luvru în 1911, Mona Lisa a fost recuperată în 1914; picturi de Vermeer, Rembrandt şi Degas, aflate între cele 13 lucrări furate în 1990 din Muzeul Isabella Stewart Gardner în Boston, nu au fost recuperate până în prezent. Muzeul Naţional Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968, când au fost furate 8 tablouri dintre care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România! În cadrul expoziţiei realizată despre acest eveniment, am tras mai multe semnale de alarmă", se precizează în comunicatul de presă.
Jaful celor patru piese din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României nu este singurul din ultimii ani, atât în Olanda, cât şi în Europa. "Este o realitate care ar trebui să ne conştientizeze mai mult şi pe noi, cei din România, în ceea ce priveşte siguranţa şi protejarea patrimoniului cultural naţional", arată cei de la Brukenthal.
"În mai multe rânduri am atras atenţia decidenţilor politici că Muzeele sunt importante nu doar pentru serviciile culturale oferite publicului, expoziţii, evenimente etc., cât mai ales prin patrimoniului cultural naţional deţinut. 1. În mai multe rânduri conducerea Muzeului Naţional Brukenthal a subliniat importanţa asigurării pazei patrimoniului cultural naţional cu efective ale Ministerului Afacerilor Interne. 2. Avem nevoie de investiţii majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranţă. La Muzeul Naţional Brukenthal, în ultimii 3 ani, am acordat o atenţie deosebită schimbării sistemelor vechi, amplasării de noi camere, ş.a. Mai mult decât atât, peste 20% din bugetul total al instituţiei este direcţionat către firma de pază şi securitate. 3. Avem nevoie de amenajarea şi reconfigurarea depozitelor, cu toate elementele necesare: detectoare de fum, de mişcare, antiefracţie etc. Decidenţii politici trebuie să înţeleagă că nu vorbim despre colecţii private, ci despre mărturii ale existenţei noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul naţional, istoria şi mândria ţării noastre!", se subliniază în comunicatul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.