O mână de supravieţuitori de la Auschwitz s-au întors luni în lagărul nazist al morţii şi denunţă ”ascensiunea uriaşă” a antisemitismului, cu ocazia marcării a 80 de ani de la eliberarea acestui simbol al Holocaustului, în care au fost ucişi şase milioane de evrei europeni, relatează AFP.
Auschwitz era cel mai mare lagăr de exterminare construit de către Germania nazistă. Un milion de evrei şi peste 100.000 de neevrei au fost ucişi în el din 1940 şi până în 1945, scrie news.ro.
Aproximativ 50 de supravieţuitori s-au aflat luni în faţa intrării în lagărul Auschwitz-Birkenau, alături de regele Charles al III-lea, preşedintele francez Emmanuel Macron şi zeci de alţi lideri.
Au luat cuvântul supravieţuitorii Marian Turski, Tova Friedman, Leon Weintraub şi Janina Iwanska.
”Asistăm azi la o acesniune uriaşă a antisemitismului, or exact antisemitismul a condus la Holocaust”, a avertizat Turski, în vârstă de 98 de ani, deschizând ceremonia, în faţa unuia dintre vagoanele de vite folosite la transportarea victimelor către Auschwitz.
Tova Friedman, în vârstă de 86 de ani, a denunţat o realitate în care ”valorile noastre iudeo-creştine au fost eclipsate în întreaga lume de prejudecăţi, frică, suspiciune şi extremism şi de antisemitismul agresiv care se răspândeşte între naţiuni”.
SĂ NU TĂCEM NICIODATĂ
Leon Weintraub, un medic suedez în vârstă de 99 de ani, născut în Polonia, a condamnat proliferarea mişcărilor de inspiraţie nazistă din Europa.
Preşedintele Congresului Evreiesc Mondial Ronald Lauder a subliniat că ororile de la Auschwitz şi atacul Hamas în sudul Israelului de la 7 octombrie 2023 sunt inspirate amândouă de ”ura ancestrală faţă de evrei”.
”La 27 ianuarie 1945, atunci când Armata Roşie a intrat pe poartă, lumea a văzut în sfârşit unde duce creşterea treptată a antisemitismului. Ea duce chiar aici”, a insitat el.
”Azi, trebuie să ne angajăm să nu mai tăcem niciodată în faţa antisemitismului sau oricărei alte forme de ură”, a declarat Lauder.
Unii supravieţuitori purtau şepci şi eşargfe cu dungi albastre şi albe, simbolizând fostele lor uniforme de prizonieri.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a aflat între liderii prezenţi la ceremonie, a declarat într-un comunicat că lumea trebuie să se unească ”pentru a împidica răul să câştige”.
Luni, preşedintele rus Vladimir Putin le-a adus un omagiu militarilor sovietici care au învins un ”rău teribil şi total” eliberând lagărul, într-un mesaj publicat de Kremlin.
Până la invazia Ucrainei, în 2022, o delegaţie rusă a asistat întotdeauna la comemorare, însă de trei ani ea nu mai este invitată, o decizie a organizatorilor aprig criticată de Moscova.
Organizatorii au subliniat că ar putea fi vorba despre ultima mare comemorare la care ia parte un grup atât de important de supravieţuitori.
”Ştim toţi că, în zece ani, nu va mai fi posibil să avem un grup atât de important la a 90-a comemorare”, a declarat un purtător de cuvânt al Muzeului Auschwitz, Pawel Sawicki.
”Odată cu scăderea numărului supravieţuitorilor Holocaustului, responsabilitatea memoriei apasă mai mult pe umerii noştri şi ai celor ai generaţiilor viitoare”, a declarat regele Charles al III-lea în cadrul unei vizite la Centrul Comunitar Evreiesc de la Cracovia, luni.
”VOR MAI VREA SĂ NE CREADĂ?”
Lagărul a fost înfiinţat în 1940 în barăcile de la Oswiecim, în sudul Poloniei ocupate, al cărui nume a fost germanizat în Auschwitz de către nazişti. Primii 728 de deţinuţi politici polonezi au ajuns la 14 iunie în acel an.
De la 21 şi până la 26 ianuarie 1945, germanii au aruncat în aer camerele de gazare şi cuptoarele crematoriilor de la Birkenau şi s-au retras.
La 27 ianuarie, trupele sovietice soseau şi găseau 7.000 de supravieţuitori.
Ziua eliberării lagărului a fost proclamată de ONU Ziua Comemorării Holocaustului.
Înaintea acestei a 80-a aniversări a eliberării Auschwitz-Birkenau, aproximativ 40 de supravieţuitori ai lagărelor naziste au acceptat să vorbească AFP.
În 15 ţări, din Israel şi până în Polonia, din Rusia şi până în Argentina, din Canada şi până în Africa de Sud, ei şi-au spus povestea şi au pozat, singuri sau înconjuraţi de copiii, nepoţii şi strănepoţii lor, o dovadă a victoriei lor împotriva răului absolut.
Ei au avertizat împotriva unei ascensiuni a urii şi antisemitismului în lume şi şi-au împărtăşit temerile de a vedea Istoria repetându-se.
Julia Wallach, o pariziană aproape centenară, care a supravieţuit timp de doi ani la Birkenau, unde un nazist a coborât-o în ultmul moment dintr-un camion care se ducea către o cameră de gazare, continuă să depună mărturie.
”Atât timp cât o voi putea face, o voi face”, insistă ea. Alături de ea, nepoata sa Frankie se întreabă ”când ea nu va mai fi aici, oare vor mai vrea să ne creadă pe noi, când vom vorbi despre asta?”.
Acesta este motivul pentru care Esther Senot, în vârstă de 97 de ani, a vizitat Birkenau, luna trecută, împreună cu liceeni francezi.
Aceasta este o promisiune pe care i-a făcut-o în 1944 surorii sale. Fanny, aflată pe moarte, care, întinsă pe paie şi tuşind sânge, i-a cerut cu ultima suflare să povestească ceea ce s-a întâmplat, ”pentru ca Istoria să nu ne uite”.