Cercetătorii americani au descoperit că poluarea masivă cu plumb din timpul imperiului a afectat dezvoltarea cognitivă a generaţii întregi.
În timpul perioadei de maximă înflorire a imperiului, cunoscută ca Pax Romana (180 de ani de pace şi prosperitate), romanii au eliberat în atmosferă peste 500.000 de tone de plumb. Acest metal toxic provenea din minerit, topitorii şi era prezent în viaţa de zi cu zi, de la conductele de apă până la oalele de gătit, cosmetice şi chiar în vin, unde era folosit ca îndulcitor, relatează The Guardian.
Dr. Joseph McConnell şi echipa sa de la Desert Research Institute din Nevada au analizat mostre de gheaţă din Arctica pentru a măsura nivelul de poluare cu plumb din acea perioadă. Rezultatele arată o creştere bruscă a concentraţiei de plumb în jurul anului 15 î.Hr., care s-a menţinut ridicată până la sfârşitul perioadei Pax Romana, în anul 180 d.Hr.
Impactul a fost semnificativ: copiii din acea perioadă aveau în sânge niveluri de plumb de până la 3,5 micrograme per decilitru, ceea ce le-a redus IQ-ul cu 2,5-3 puncte. La scară largă, efectul a fost dramatic, având în vedere că imperiul număra peste 80 de milioane de locuitori, reprezentând un sfert din populaţia lumii la acea vreme.
Medicii romani cunoşteau pericolele plumbului, dar folosirea lui era atât de adânc înrădăcinată în societate încât a continuat pe scară largă. Deşi poluarea cu plumb a scăzut după căderea imperiului, ea a revenit în Evul Mediu şi a atins noi culmi în secolul XX, odată cu Revoluţia Industrială şi folosirea benzinei cu plumb.