Un nou studiu susține că o fosilă considerată odată drept dovada unei specii unice de mosasaur, Xenodens calminechari, ar putea fi un fals.
Fosila veche de 72 de milioane de ani, descrisă în 2021, include un maxilar parțial și dinți ascuțiți distinctivi despre care se crede că formau un tăiș asemănător unui ferăstrău. Cu toate acestea, cercetătorii solicită acum tomografii computerizate (CT) pentru a confirma autenticitatea sa, după ce au identificat inconsecvențe îngrijorătoare în structura și originea fosilei.
„Dacă această fosilă este într-adevăr un fals, ar trebui să se stabilească în literatura publicată că este un fals”, a declarat Henry Sharpe, autorul principal al noului studiu și cercetător la Universitatea din Alberta, pentru Live Science.
Studiul original a prezentat Xenodens calminechari ca o specie unică de mosasaur, care a dominat oceanele în perioada Cretacicului. Aceste reptile aveau diverse forme ale dinților, potrivite pentru dietele lor variate.
Cercetătorii din 2021 au afirmat că Xenodens avea „dinți mici, scurți, asemănători cu bladele, strânși împreună pentru a forma un tăiș asemănător unui fierăstrău”, o caracteristică descrisă ca fiind de neegalat nu numai printre Squamata (grupul care include șopârlele și șerpii), ci și printre tetrapode, sau vertebrate cu patru membre.
Îngrijorări cu privire la proveniența fosilei
Această afirmație extraordinară a captat atenția lui Sharpe și a colegilor săi, determinând o analiză mai aprofundată a fosilei. Ceea ce a început ca un exercițiu academic de evaluare critică a dezvăluit curând contradicții potențiale în anatomia mosasaurului și a ridicat semne de întrebare cu privire la
O inconsecvență cheie constă în dispunerea dinților. La speciile cunoscute de mosasaur, fiecare dinte este așezat în propria sa cavitate, o structură creată de osul dezvoltat din dintele însuși. Acest aranjament susține înlocuirea continuă a dinților de către reptile de-a lungul vieții lor.
„Fiecare coroană dentară are propria casă”, a explicat Michael Caldwell, coautor al studiului. „Acest aranjament nu ar trebui să existe la mosasauri”.
Fosila în cauză ar fi fost descoperită într-o mină de fosfat din provincia Khouribga din Maroc, o regiune cunoscută pentru producerea de fosile cu caracteristici modificate sau falsificate. Spre deosebire de fosilele excavate în condiții științifice controlate, cele provenite din astfel de mine sunt adesea lipsite de documente fiabile privind originea și pregătirea lor, scrie InterestingEngineering.
„Această fosilă nu a fost excavată de paleontologi”, a precizat Caldwell. Cercetătorii au susținut că proveniența îndoielnică a specimenului subliniază și mai mult nevoia de verificare prin tehnici avansate de imagistică, cum ar fi scanările CT. Aceste scanări ar putea dezvălui structurile interne și densitatea materialului, distingând materialul fosil original de eventualele modificări sau fabricații.
Implicații pentru cercetarea fosilelor
Eforturile de Xenodens au fost îngreunate de probleme de acces. Custodele fosilei, Nick Longrich, paleontolog la Universitatea din Bath și autor principal al studiului din 2021, ar fi refuzat să împărtășească detalii despre holotip – specimenul oficial care reprezintă specia.
Potrivit lui Sharpe, Longrich a pus la îndoială intenția cercetării lor și s-a arătat reticent în a facilita o scanare CT. Experții independenți și-au exprimat sprijinul pentru preocupările exprimate în noul studiu.
Controversa Xenodens evidențiază provocări mai ample în cercetarea paleontologică, în special în regiuni precum Maroc, unde protecția juridică a fosilelor este limitată.
În cazul în care fosila se dovedește în cele din urmă a fi un fals, aceasta ar servi drept o reamintire dură a riscurilor pe care le prezintă specimenele neverificate în cercetarea științifică. Cazul subliniază nevoia de transparență, documentare temeinică și tehnici analitice avansate pentru a susține integritatea paleontologiei.
Studiul a fost publicat în The Anatomical Record.