În discursul pe care l-a susținut acolo, Bolojan a anunțat că România a reuşit, în colaborare cu companii din mediul privat, să dezvolte proiecte importante în domeniul energiei.
În acest sens, a amintit că planul de construire a reactoarelor 3 şi 4 la centrala nucleară de la Cernavodă face paşi importanţi, iar în domeniul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, proiectul strategic 'Neptun Deep' continuă, fiind esenţial pentru securitatea energetică regională, cu o estimare a începerii producţiei în 2027.
"Este esenţial să dezvoltăm coridoare energetice pe cât mai multe axe şi să ne creştem securitatea energetică, iar pe coridoarele de transport al gazului la nivel regional, România îşi valorifică poziţionarea strategică", a punctat Bolojan, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Preşedintele interimar a afirmat că gazoductul Iaşi-Chişinău şi celelalte proiecte aflate în curs de realizare pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova permit alimentarea acesteia cu energie electrică şi gaze naturale în mare parte din România.
Proiecte de infrastructură rutieră şi feroviară prioritare pentru România
Coridoarele de transport nord-sud rămân "insuficient dezvoltate", a remarcat Bolojan, evidenţiind că pentru România rămân prioritare proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară Via Carpathia şi Rail-2-Sea.
Preşedintele a spus că, în afară de tronsoanele de autostradă realizate deja, "întregul proiect Via Carpathia de pe teritoriul României este în faza de contractare a lucrărilor, pe o lungime de aproape 200 de kilometri".
Ilie Bolojan a mai afirmat că "maritim, Constanţa, cel mai mare port de la Marea Neagră, îşi confirmă poziţia strategică, ca nod important al Coridorului Internaţional de Transport Europa-Caucaz-Asia".
Bolojan anunță noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina
Astfel, a apreciat el, în contextul războiului din Ucraina şi al aderării României la spaţiul Schengen, importanţa portului român continuă să crească.
Totodată, a amintit că România şi Republica Moldova au proiecte de poduri rutiere noi peste Prut, în aceste zile începând construcţia unui nou pod la Ungheni.
"În ceea ce priveşte Ucraina, avem în vedere deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei şi creşterea capacităţii de tranzit a celor deja existente", a completat acesta.
Preşedintele interimar a făcut referire şi la provocările actuale de securitate.
"Traversăm o perioadă complicată, în care noile realităţi afectează ţările noastre, iar peisajul economic se reconfigurează constant, ceea ce ne obligă să ne adaptăm continuu. Deciziile şi măsurile pe care le luăm în această etapă vor determina nu doar viitorul Iniţiativei celor Trei Mări, ci şi viitorul Europei. Reconfigurarea forţelor politice şi economice la nivel global impune consolidarea parteneriatelor cu toate ţările interesate de stabilitatea şi prosperitatea regiunii noastre", a mai spus Bolojan.
În aceste circumstanţe, a arătat el, Iniţiativa celor Trei Mări "dobândeşte o relevanţă sporită".
"Conectivitatea reprezintă esenţa acesteia, iar potenţialul regiunii noastre este imens. România, prin poziţia sa geografică şi capacitatea sa economică, joacă un rol important în această ecuaţie", a adăugat preşedintele interimar.
În acest sens, a susţinut că România poate avea "o contribuţie semnificativă" în sectorul IT.
"Este esenţial să înţelegem că succesul acestei Iniţiative depinde de capacitatea noastră de a valorifica şi capitalul companiilor private. Statul nu poate şi nu trebuie să fie singurul motor al dezvoltării. Companiile private aduc nu doar resurse financiare, ci şi inovaţie şi eficienţă", a concluzionat preşedintele interimar.
Stimulată de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, Polonia a devenit ţara din NATO care cheltuit cel mai mare procent din PIB pentru apărare. Varşovia a anunțat că va cheltui 4,1 % din produsul intern brut pentru apărare în 2024, cu un angajament de a creşte acest procent la 4,7 % în 2025.