Clienții se bucură că pot face economii. În plus, medicii dau asigurări că acestea nu sunt un pericol pentru consum.
Cumpărăturile încep pentru mulți în zona raioanelor cu produse aflate la „vânzare accelerată”, adică la preț mai mic, soluția găsită de marile magazine pentru a nu rămâne cu produsele care urmează să expire.
Bărbat: „Multă lume se bucură de așa ceva că e mai ieftin, e mai economic.”
Reporter: „Vă uitați la astfel de produse, comparați prețurile?”
Bărbat: „Cum să nu?”
Femeie: „E bun pentru cei care au pensie mai mică, merge.”
Reporter: „Ați cumpărat astfel de produse?”
Femeie: „Am cumpărat și sunt bune!”
Reporter: „Se simte la bonul total?”
Femeie: „Da, cum să nu!”
La astfel de raioane o să găsiți de la mezeluri și brânzeturi până la lactate, ouă sau carne.
În timp ce clienții se bucură de economiile făcute, marile magazine câștigă de la an la an în lupta cu risipa alimentară. Un mare lanț de magazine a salvat într-un singur an 35.000 de tone de alimente care altfel ar fi ajuns la gunoi. Asta pentru că unele produse au reduceri și de 70%, iar foarte mulți clienți urmăresc aceste oferte.
Și aplicațiile de livrare au început să introducă opțiunea de a salva produse care urmează să expire. O singură platformă a evitat astfel, anul trecut, irosirea a 16 tone de deșeuri alimentare, o creștere de patru ori și jumătate față de anul precedent.
De altfel, medicii nutriționiști încurajează consumul acestor produse și spun că nu prezintă niciun pericol chiar dacă sunt aproape de termenul de expirare.
Totuși, „e necesar să fim atenți la alimentele perisabile, precum lactatele, carnea, peștele sau preparatele gata de consum. Acestea nu ar trebui consumate după data de expirare pentru că pot dezvolta bacterii periculoase. Un alt aspect de luat în calcul este ambalajul: dacă un produs prezintă urme de deteriorare ori are miros modificat, e bine să îl evităm indiferent de termen”, explică Andreea Minea, nutriționist.
Deocamdată, suntem codași în Uniunea Europeană la acest capitol și aruncăm anual 2,5 milioane de tone de alimente, adică aproape 126 de kilograme pe cap de locuitor.