Pe de altă parte, Ministerul Muncii are deja în dezbatere publică un proiect care prevede angajarea a încă 100 de mii muncitori din afara Uniunii Europene în acest an.
De la o firmă de construcții din Timișoara, chiar în prima zi a anului au plecat trei muncitori asiatici din cei 36 care lucrau acolo.
Adrian Cionca, director: ”Este foarte frustrant pentru noi pentru că le plătim taxă de înregistrare în România, bilete de avion. Am încercat să le dăm condiții de cazare optime, să avem grijă de ei.”
Sherpa lucrează ca ajutor de barman într-un restaurant din oraş. Îi place în România. Dar prietenul cu care a venit aici a şi plecat în Portugalia.
Sherpa Sunil, muncitor din Nepal: ”Nu știu exact de ce a plecat, poate nu i-a plăcut aici sau poate a vrut alte oportunități”.
Muncitori din Asia sunt în multe domenii, de la construcții şi agricultură până la turism.
Corina Macri, președinte Horetim: ”Sunt vitali, cel puțin pentru industria ospitalității. Dacă astăzi ei ar pleca, industria ospitalității ar fi la pământ”.
Este şi motivul pentru care Ministerul Muncii a pus recent în dezbatere publică un proiect care prevede acordarea de avize de muncă pentru încă 100.000 de muncitori asiatici, în acest an.
Din 2021 până acum, peste 270.000 de lucrători extracomunitari au primit permise pentru a munci în România. Potrivit datelor de la Inspecția Muncii, la finalul anului trecut, doar 150.000 dintre ei mai erau aici.
Flavius Ilioni, director Asociația LOGs: ”De multe ori oamenii înțeleg că acest spațiu Schengen înseamnă inclusiv pentru migranții non europeni un drept de a se reloca fără alte documente legale, ceea ce nu este adevărat. Oamenii sunt atrași de un venit mai mare.”
Cei care pleacă din România nu pot lucra legal în altă țară din Uniunea Europeană.
Ileana Mogoșanu, director Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș: ”Documentele pe care ei le obțin sunt strict pentru teritoriul României. Dacă aleg acolo să muncească la negru, vor suporta și ei și angajatorii sancțiuni.”
Până acum, străinii părăseau țara ascunși în camioane. Acum, oricine poate intra în spațiul Schengen, pe oriunde, nu neapărat pe o cale rutieră ori ferată, atâta timp cât niciuna dintre cele două țări care se învecinează nu a introdus din nou controlul la frontieră.