Ambele părți au confirmat închiderea după expirarea acordului de tranzit de bază și asta înseamnă practic că țările din Europa Centrală care se bazează pe fluxuri de gaze rusești vor fi forțate să se aprovizioneze mai scump din altă parte, exacerbând presiunea asupra aprovizionării, deoarece regiunea epuizează stocarea de iarnă în cel mai rapid ritm din ultimii ani.
Inventarul pierderilor
Continentul este acum din ce în ce mai expus volatilității pieței, deoarece devine mai dependent de gazul natural lichefiat global. În ceea ce privește Rusia, conform calculelor Bloomberg citate de publicația electronică grecească energypress.gr, pierderea uneia dintre cele două rute de gaze naturale rămase către Europa ar reduce veniturile cu aproximativ 6 miliarde de dolari pe an. Ucraina ar pierde, de asemenea, taxele de tranzit și ar renunța la poziția sa strategică de lungă durată de canal pentru energie la prețuri accesibile pentru aliații săi occidentali. „Acest sfârșit al tranzitului de gaze naturale nu este doar o ajustare a lanțului de aprovizionare, ci este colapsul simbolic al unei ere”, a declarat pentru Bloomberg Tatiana Mitrova, cercetător la Centrul pentru Politică Energetică Globală de la Universitatea Columbia, citată de energypress.gr.
Alternativele, mai scumpe
Majoritatea clienților central-europeni ai companiei Gazprom au reușit să-și asigure o aprovizionare alternativă, dar la un cost mai mare. Cel mai mare furnizor de gaze naturale din Slovacia, Slovensky Plynarensky Priemysel AS, a declarat că va plăti cu aproximativ 90 de milioane de euro în plus pe an pentru a garanta importuri constante prin diferite rute. De asemenea, el a avertizat că, în cazul unei ierni mai reci, întreaga Europă va fi mai expusă și mai vulnerabilă.
Stocurile sunt în scădere
Rezervele regiunii se micșorează rapid și sunt acum pline cu mai puțin de 75%. Președintele Vladimir Putin este probabil să își dubleze eforturile pentru a stimula transporturile de GNL - o ambiție personală de mult timp. În ciuda solicitărilor unor țări europene de a interzice livrările de gaz lichefiat de la Moscova, regiunea cumpără pe sume record. Extinderea în continuare a importurilor de gazelor naturale lichefiate ale Rusiei se confruntă însă cu sancțiunile occidentale, dar președintele ales al SUA, Donald Trump, ar putea încerca să schimbe sancțiunile pe fondul potențialelor eforturi de a pune capăt războiului.
Uniunea Europeană cere în fiecare an statelor membre să stocheze suficient gaz natural din vară pentru a preveni penuria și astfel prețurile mari. Obiectivul UE este ca instalațiile de stocare a gazelor naturale din Europa să fie pline cel puțin 90% până la începutul sezonului de încălzire la începutul lunii noiembrie.
Efectele asupra tarifelor
Pe fondul acestui climat emergent, pierderea acelei cantități de gaz rusesc amenință să umfle facturile pentru gospodării și industrie, în timp ce acestea încearcă să-și revină din cea mai gravă criză a costului vieții din ultimele decenii. Slovacii au fost „cel mai puternic loviți”, dar și alte țări se luptat să mențină fluxurile de gaze. Publicația grecească reamintește că în urmă cu câteva zile premierul slovac Robert Fico le-a cerut aliaților săi europeni să găsească o modalitate de conservare a gazelor naturale, spunând că țara sa câștigă până la 500 milioane de euro din taxe de tranzit anual. El a amenințat chiar Ucraina cu o posibilă pană de curent, ridicând întrebări cu privire la securitatea energetică mai largă în regiune. El a mai spus că reducerea cantităților de gaze va avea „efecte drastice asupra tuturor celor din UE”. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins orice aranjament care ar trimite în cele din urmă bani în cuferele rusești cât timp războiul continuă. Putin a spus săptămâna trecută că orice nou acord pentru transportul gazelor naturale prin Ucraina ar fi o provocare.
Marele pariu
„Știam că acordul de tranzit nu va fi reînnoit”, a spus Jonathan Stern, cercetător la Institutul Oxford pentru Studii Energetice. „Întrebarea este dacă cineva din Europa – dar mai ales slovacii, care vor fi cel mai greu afectați de asta – vor putea ajunge la o înțelegere” pentru a continua să ia gaze. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a stabilit un obiectiv politic de a elimina treptat combustibilii fosili din Rusia până în 2027 și a declarat anterior că sfârșitul tranzitului ar avea un impact redus asupra piețelor regionale de energie, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Aceasta colaborează cu statele membre de mai bine de un an pentru a se pregăti pentru un astfel de scenariu, se arată într-un comunicat transmis de către Executivul comunitar.
Doar TurkStream, funcțională
Rusia încă furnizează gaz către țări precum Serbia și Ungaria printr-o altă conductă, TurkStream, care ocolește Ucraina, și care traversează Marea Neagră către Turcia. TurkStream are două linii - una pentru piața internă turcă și una pentru Europa Centrală. Dar această legătură nu este suficientă pentru a compensa pe deplin pierderea rutei ucrainene. O altă cale, prin Polonia, este acum închisă. Este vorba despre gazoductul Nord Stream care leagă Germania de Rusia și ea este închisă după ce a fost avariată de explozia din 2022, iar noua conexiune Nord Stream 2 nu a fost niciodată aprobată de Berlin. De asemenea, gazoductul Iamal-Europa prin Belarus a fost închis.
Povestea dinaintea războiului
Disputele dintre Moscova și Kiev au perturbat și anterior livrările de gaz către clienții europeni în lunile de iarnă. În 2009, fluxurile rusești prin Ucraina către Europa au fost oprite timp de aproape două săptămâni și peste 20 de națiuni au fost afectate pe fondul temperaturilor scăzute, până când Moscova și Kievul au semnat un acord care punea capăt conflictului lor. O pauză mai scurtă în livrări s-a produs și în 2006. Acordul tocmai expirat, care a fost stabilit în 2019, a fost și rezultatul negocierilor de ultimă oră. Cu toate acestea, războiul – și reticența generală a UE de a cumpăra gaz rusesc – face ca o rezoluție rapidă să fie puțin probabilă pentru moment.
În 2023, Rusia a transportat aproximativ 15 miliarde metri cubi prin Ucraina, comparativ cu 65 miliarde metri cubi când a început ultimul contract pe cinci ani, în 2020.
Anul nou cu majorări
Prețurile gazelor naturale europene au crescut în prima zi de tranzacționare a anului 2025. În special, prețurile de referință pentru prima lună au crescut cu până la 4,3%, până la 51 de euro pe megawatt oră, cel mai mare din octombrie 2023, în timp ce joi, 2 ianuarie, au scăzut sub 50 de euro. Comercianții urmăresc să vadă dacă pierderea fluxurilor rusești – o sursă importantă de aprovizionare pentru multe state din Europa Centrală – va determina o scădere mai rapidă a stocurilor. Acestea scad deja cu cel mai rapid ritm din 2021, când criza gazelor tocmai începea să prindă contur. Întreruperea coincide cu prognozele de temperaturi sub zero în unele țări, care va crește cererea pentru încălzire. În Slovacia, una dintre țările cele mai afectate de oprire, mercurul ar putea scădea până la minus 7 grade Celsius până la jumătatea lunii ianuarie. Deși este puțin probabil ca Europa să rămână fără gaze naturale în această iarnă datorită stocurilor și livrărilor de la alți furnizori, comercianții ar putea avea dificultăți să umple depozitele pentru următorul sezon de încălzire. Prețurile gazelor pentru vara viitoare au crescut recent peste cele pentru iarna 2025-2026, ceea ce va face mai scumpă umplerea lor. „Există un risc tot mai mare ca UE să iasă din iarnă cu niveluri scăzute ale stocurilor de gaze, ceea ce face să fie costisitoare reumplerea lor”, a spus Arne Lohmann Rasmussen, analist șef la Global Risk Management din Copenhaga.
Exporturile SUA de GNL cresc
Exporturile globale de GNL către Europa au crescut cu 75% de la începutul războiului. Majoritatea acestor exporturi provin din Statele Unite. Washingtonul a fost de acord în 2023 să livreze piețelor UE încă 15 miliarde de metri cubi de GNL. Până în iunie 2022, Statele Unite au exportat aproximativ 57 de miliarde de metri cubi de GNL, din care 39 de miliarde de metri cubi au fost destinați Europei. „Exporturile de GNL din Statele Unite către Uniunea Europeană aproape s-au triplat”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acum, se așteaptă că Donald Trump va pune și mai multă presiune pe UE pentru a importa GNL din SUA, iar Bruxelles-ul va fi obligat să-l accepte, deși este mult mai scump, tensionând astfel și mai mult economia europeană aflată în dificultate, în special industria.
Republica Moldova, dependentă de România
Odată cu oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina, de la începutul acestui an România ajută Republica Moldova cu energie electrică și gaze naturale. Țara noastră furnizează în aceste zile peste 60% din necesarul de energie electrică. În decembrie, țara de peste Prut a declarat stare de urgență din cauza temerilor de întrerupere a furnizării de gaze rusești prin Ucraina, ceea ce însemna că Republica Moldova nu va putea să-și alimenteze orașele. Moldova primea toată energia electrică de la o centrală pe gaz din regiunea separatistă de limbă rusă a Transnistriei, care acum a rămas fără gazul rusesc. În luna ianuarie 2025, necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova (pe malul drept al râului Nistru) va fi acoperit printr-o combinaţie de producţie locală şi importuri din România, conform unui anunţ al companiei SA Energocom, compania energetică de stat din Republica Moldova. Astfel, se preconizează că centralele termice din Chișinău și Bălți vor genera peste 127 mii MWh (ceea ce constituie circa 28% din consum), în timp ce 46 mii MWh ar urma să constituie energie regenerabilă, însumat reprezentând aproximativ 10%. Sursele de energie regenerabile însă depind de condițiile meteo și nu pot fi contabilizate ca surse sigure și continue. Restul de 62% vor reprezenta importuri din România, dintre care cea mai mare parte va fi energia cumpărată pe bursa română OPCOM. De pe OPCOM urmează să fie achiziționați peste 178 mii de MWh (echivalentul a 39% din necesar), iar în baza contractelor bilaterale – alți 105 mii MWh (23%), arată Energocom.
Băncile încep să întoarcă spatele politicii net zero
Cinci dintre cele mai mari bănci din Wall Street s-au retras în ultimele săptămâni din NetZero Banking Alliance, o inițiativă a ONU. Mai exact, începutul a fost făcut de Wells Fargo și Goldman Sachs, în timp ce acum Morgan Stanley, Citigroup și Bank of America au întors spatele proiectului. Potrivit analiștilor, decizia lor reprezintă o repoziționare în perspectiva președinției lui Donald Trump și a politicilor sale privind schimbările climatice, scrie energypress.gr. De asemenea, a existat o presiune politică asupra băncilor din partea partidului republican. Este de remarcat faptul că Alianța a fost fondată în 2021 și a inclus 100 de bănci din 44 de țări cu un capital total de 71 de trilioane de dolari. Scopul este de a sprijini investițiile pentru decarbonizare și combaterea schimbărilor climatice, iar în acest sens ele se angajau să nu mai finanțeze proiectele energetice bazate pe combustibili fosili.