Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan recunoaşte că executivul UE transmite un mesaj corect atunci când refuză în acest moment discuţia despre prelungirea PNRR solicitată într-un raport votat marţi de comisiile de specialitate ale Parlamentului European, dar spune că succesul demersului este posibil şi se bucură de un sprijin larg în toate ţările UE, iar România ar putea fi o voce importantă în aceste discuţii.
Siegfried Mureşan a fost, alături de eurodeputatul PSD Victor Negrescu, coordonator al acestui raport privind implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF), din care sunt finanţate PNRR-urile naţionale, care a fost votat marţi cu o largă majoritate de comisiile de specialitate ale PE şi care solicită, printre altele, o prelungire cu 18 luni a PNRR pentru proiectele ajunse la maturitate.
Un purtător de cuvânt al CE a respins această posibilitate. "Data finală a RRF este 31 decembrie 2026. Până la această dată toate plăţile prin RRF trebuie efectuate de Comisie statelor membre pentru jaloanele şi ţintele implementate până la 31 august", a declarat purtătorul de cuvânt al CE Maciej Berestecki, contactat prin e-mail de AGERPRES.
"Asta este ceea ce prevede Regulamentul RRF şi de aceea aceste termene-limită nu sunt flexibile", a mai precizat Berestecki.
Siegfried Mureşan argumentează că elaborarea şi implementarea planurilor naţionale prevăzute de noul mecanism a necesitat mai mult timp decât s-ar fi putut prevedea iniţial.
"Există întârzieri în toate statele membre ale Uniunii Europene. România e în media europeană la implementarea PNRR. Am primit două tranşe întregi şi a 3-a tranşă o primim la începutul lunii iunie ca plată parţială. Există un singur stat la nivel european care a primit şase tranşe, Italia. Mai există trei state care au primit cinci tranşe până acum - Portugalia, Grecia şi Spania. Câteva state au patru tranşe, mai multe au trei ca noi, unele sunt în urma noastră cu două tranşe sau una", a făcut el bilanţul implementării RRF în statele membre.
Mureşan susţine că raportul pe care el şi Negrescu l-au coordonat cere ca "după 31 august 2026 să nu mai fie permisă depunerea unor proiecte noi, dar proiectele depuse, aprobate, care se află în implementare, să primească o perioadă adiţională de 18 luni pentru a putea fi finalizate".
El afirmă că propunerea ar urma să primească în sesiunea din iunie şi girul plenului, moment în care va deveni poziţia oficială a PE.
"Comisia Europeană, în momentul de faţă, transmite următorul mesaj corect autorităţilor din statele membre. Mesajul CE este: acceleraţi implementarea. De aceea Comisia Europeană, pentru moment, nu poartă o discuţie oficială despre prelungire. CE doreşte un nivel de implementare cât mai mare acum şi înţelegem acest lucru, însă noi credem că prelungirea este justificată, ea va fi solicitată în mod oficial în luna iunie de Parlament şi cred că trebuie insistat pe lângă Comisia Europeană", a declarat Siegfried Mureşan miercuri pentru AGERPRES, subliniind că este şi în interesul executivului UE ca acest mecanism "să se încheie cu succes prin finalizarea proiectelor, nu prin blocarea lor înainte de finalizare".
El a atras atenţia că prelungirea nu este garantată 100% şi a lansat către beneficiari mesajul de a accelera implementarea. "Nu este încă literă de lege, încercăm să o obţinem, nu avem o garanţie că o vom obţine. De aceea, mesajul nostru pentru beneficiarii de fonduri europene din PNRR acum este: acceleraţi implementarea, vom încerca să obţinem prelungirea, dar nu e garantată încă. Ca atare, să nu se bazeze nimeni pe faptul că această prelungire va veni 100%, că încă nu e legiferată", a declarat Mureşan.
El a explicat că nu poate fi modificat regulamentul NextGenerationEU, instrumentul adoptat în unanimitate de statele membre pentru a acorda CE permisiunea să se împrumute pentru PNRR-uri pe pieţele financiare.
"Modificarea acestui regulament cu unanimitate şi cu ratificare în toate parlamentele statelor membre, nu este realistă. CE spune că nu va încerca acest lucru şi cred şi eu că această modificare ar dura prea mult. Victor Orban probabil s-ar opune. Nu este realistă, nu o solicităm nici noi. Ce solicităm noi este următorul lucru: banii sunt cheltuiţi conform unui alt regulament european - regulamentul de înfiinţare a Mecanismului european de redresare şi rezilienţă (...) care poate fi modificat în procedură de codecizie, adică cu o majoritate în Parlamentul European şi cu o majoritate calificată în Consiliul de Miniştri, la propunerea CE", a prezentat Mureşan paşii necesari.
El şi-a exprimat convingerea că "majoritatea se va găsi atât în Consiliu, cât şi în Parlament" dacă executivul UE va putea fi convins să iniţieze modificarea regulamentului RRF.
Întrebat dacă o eventuală ridicare a problemei de către preşedintele ţării în Consiliul European ar putea ajuta, eurodeputatul PNL a răspuns că "orice sprijin din partea preşedintelui României va fi extrem de util".
"Cred că pentru ca vocea României să aibă greutate în negocierile pe PNRR este nevoie ca viitorul guvern, în parteneriat cu preşedintele României, să implementeze mai rapid reformele prevăzute în PNRR decât le-a implementat fostul guvern, fiindcă noi avem o problemă de credibilitate în faţa Comisiei Europene, din cauza faptului că nu am implementat reformele din PNRR, nu am îndeplinit ţinte şi jaloane şi, de aceea, dacă viitorul guvern va merge la CE şi va cere păsuire, cum a cerut şi vechiul guvern, cred că sorţii de izbândă sunt mici", şi-a exprimat el opinia.
Dacă însă viitorul guvern va avea o schimbare de abordare şi va implementa la început de mandat o serie de reforme la care s-a angajat faţă de Comisia Europeană, "dacă va veni un premier care e reformator, e credibil în faţa Comisiei Europene (...) cred că după acel termen scurt va putea negocia în condiţii mai bune pentru noi cu Comisia Europeană şi cred că, dacă Guvernul va lucra în parteneriat cu preşedintele, România poate deveni o voce importantă în aceste discuţii privind prelungirea mecanismului european, prelungire de pe urma căreia toate statele membre să beneficieze".
Siegfried Mureşan a mai spus că, în opinia lui, pentru ca PE şi Consiliul că aibă timp să legifereze până la expirarea RRF, la 31 august 2026, o astfel de iniţiativă, "schimbarea legislaţiei ar trebui lansată de Comisia Europeană în cursul acestui an, mai târziu e riscant".