Majoritatea profesorilor poseda competente digitale de baza, dar intampina dificultati in utilizarea tehnologiilor avansate, este una dintre concluziile studiului international privind competentele digitale si alfabetizarea informationala - ICILS Romania 2023. La randul lor, elevii demonstreaza competente de baza in utilizarea TIC, dar au dificultati in ceea ce priveste abilitatile de gandire computationala si rezolvarea de probleme complexe, rezulta din acelasi studiu.
Potrivit sursei citate, 91% dintre profesori se simt capabili sa pregateasca lectii care integreaza TIC, dar numai 28% declara ca pot edita continut video suficient de bine. Totodata, 54% dintre profesori utilizeaza aplicatii online pentru exercitii si teste la unele lectii, dar un procent mai mic, de doar 12%, le folosesc in mod constant. De asemenea, doar 25% dintre profesori afirma ca folosesc manualele digitale la fiecare lectie.
Raportul international al studiului privind competentele digitale si alfabetizarea informationala, bazat pe date din 34 de tari, inclusiv Romania, a fost lansat recent de Asociatia Internationala pentru Evaluarea Performantelor Educationale (IEA).
Scopul principal al ICILS 2023 este de a evalua capacitatea elevilor de clasa a VIII-a de a utiliza tehnologia in mod eficient pentru o serie de scopuri diferite. Din perspectiva ICILS, utilizarea eficienta a tehnologiei include, dar se extinde dincolo de capacitatea de operare a tehnologiei. Un aspect important evaluat in ICILS este capacitatea de a face rationamente critice in calitate de „consumatori” si creatori de informatie.
In plus, studiul ofera o imagine cuprinzatoare asupra integrarii tehnologiilor digitale in educatia preuniversitara din Romania, evidentiind progresele realizate si provocarile existente, pe mai multe planuri.
Principalele constatari ale ICILS 2023
Infrastructura si acces la tehnologie
Rezultatele studiului arata ca, desi exista discrepante intre mediul rural si urban, 74% dintre profesori considera ca scoala lor dispune de suficiente echipamente TIC pentru desfasurarea activitatilor didactice, iar 76% dintre cadrele didactice afirma ca echipamentele functioneaza corespunzator. Nu in ultimul rand, 80% dintre profesori sunt multumiti de viteza internetului din scoala.
Competentele digitale ale elevilor
Elevii demonstreaza competente de baza in utilizarea TIC, dar au dificultati in ceea ce priveste abilitatile de gandire computationala si rezolvarea de probleme complexe. Scorul mediu obtinut de Romania este 418 fata de 476 media ICILS.
Competentele digitale ale cadrelor didactice
Majoritatea profesorilor poseda competente digitale de baza, dar intampina dificultati in utilizarea tehnologiilor avansate. De exemplu, 91% dintre profesori se simt capabili sa pregateasca lectii care integreaza TIC, dar numai 28% declara ca pot edita continut video suficient de bine. 54% dintre profesori utilizeaza aplicatii online pentru exercitii si teste la unele lectii, dar un procent mai mic, de doar 12%, le folosesc in mod constant. 25% dintre profesori afirma ca folosesc manualele digitale la fiecare lectie.
Dezvoltarea profesionala continua in domeniul pedagogiei digitale
59% dintre cadrele didactice au participat in ultimii doi ani la mai multe activitati care vizeaza utilizarea resurselor digitale specifice disciplinei in predare si invatare. Studiul evidentiaza faptul ca formarea tinde sa se concentreze pe aspecte tehnice, neglijand adesea aspectele pedagogice ale integrarii TIC.
Provocari si dificultati
Studiul identifica mai multe provocari in integrarea eficienta a TIC in educatie. Mai precis, 36% dintre profesori considera ca nu au suficient timp pentru a pregati lectii care incorporeaza TIC. De asemenea, 31% dintre profesori nu sunt complet increzatori in abilitatea lor de a identifica escrocherii online, ceea ce reprezinta o vulnerabilitate semnificativa.
- Investitii in digitalizarea sistemului de invatamant preuniversitar
Ministerul Educatiei a investit peste 1 miliard de euro prin PNRR pentru digitalizarea unitatilor de invatamant si dezvoltarea competentelor digitale ale cadrelor didactice. Este vorba despre cea mai mare investitie din ultimii 30 de ani, ce vizeaza: peste 4300 de laboratoare de informatica nou dotate in unitatile de invatamant preuniversitar din toata tara, peste 1400 de smart-labs nou infiintate - laboratoare cu tehnologie de ultima generatie, in liceele din toata tara, aproape 90.000 de sali de clasa din peste 5800 de unitati de invatamant preuniversitar dotate cu echipamente tehnologice moderne.
- Formarea cadrelor didactice in vederea dezvoltarii competentelor digitale
Peste 100.000 de cadre didactice din sistemul de invatamant preuniversitar vor fi formate in vederea dezvoltarii competentelor digitale si a celor de pedagogie digitala, pentru a integra tehnologiile in practicile la clasa, acordand prioritate cadrelor didactice din mediul rural in selectia grupului tinta.
- Masuri legislative
Adoptarea Cadrului national de competente digitale al profesionistului din educatie (DigCompEdu), un instrument conceput de Ministerul Educatiei pentru a sprijini cadrele didactice de la toate nivelurile educationale, de la invatamantul prescolar pana la cel universitar si educatia adultilor, in evaluarea si dezvoltarea competentelor digitale. Acest cadru ofera un model de progres structurat pe sase niveluri, de la A1 la C2, prin care cadrele didactice pot parcurge un traseu de crestere a abilitatilor digitale.
Adoptarea Cadrului national de competente digitale pentru elevi, un instrument care sa sprijine cadrele didactice in activitatea de la clasa, oferindu-le repere clare despre nivelurile de competenta pe care copiii trebuie sa le dezvolte. Cadrul ofera descriptorii specifici pentru fiecare competenta si nivelurile de performanta asteptate si se bazeaza pe standardele DigCompRo (Cadrul national pentru dezvoltarea competentelor digitale ale cetatenilor - RO) si DigComp 2.2 (Cadrul European de Competente Digitale pentru Cetateni - EU), asigurand alinierea la cele mai bune practici globale.
Abordarea este una comprehensiva, acoperind sase arii principale de competenta, astfel:
(1) utilizarea dispozitivelor digitale
(2) alfabetizarea informationala
(3) comunicare si colaborare digitala
(4) crearea de continut digital si aspecte de proprietate intelectuala
(5) siguranta cibernetica
(6) utilizarea responsabila si etica a tehnologiei.
Prin acest cadru, Ministerul Educatiei isi propune sa reduca reticenta fata de noile tehnologii, sa stimuleze atitudini critice constructive si sa pregateasca elevii pentru provocarile viitoare, incluzand totodata indicatori pentru urmarirea progresului implementarii.
„Ministerul Educatiei isi asuma rolul de catalizator al transformarii digitale in invatamant, investind peste 1 miliard de euro - inclusiv prin intermediul PNRR in ultimii doi ani, pentru modernizarea infrastructurii digitale si dezvoltarea competentelor digitale ale cadrelor didactice. Prin implementarea Cadrului national de competente digitale pentru elevi si profesori, alinierea la standardele europene DigComp 2.2 si dezvoltarea unor resurse integrate si interoperabile, cream un ecosistem educational dinamic in adevaratul sens al cuvantului. Acesta va sta la baza pregatirii elevilor pentru provocarile viitorului digital, va eficientiza procesele administrative si va spori transparenta in sistemul educational. Angajamentul nostru se reflecta in dotarea a peste 5800 de unitati de invatamant cu tehnologie moderna si formarea a peste 100.000 de cadre didactice in competente digitale. Prin aceste eforturi construim fundamentul unei educatii digitale de inalta performanta, adaptata exigentelor secolului XXI", a declarat ministrul Educatiei, Ligia Deca.