Decizia Ministerului Educatiei de a elimina Istoria si Geografia din lista disciplinelor cuprinse in trunchiul comun pentru toate filierele la liceu – teoretica, vocationala si tehnologica - la clasele a XI-a si a XII-a, s-a lovit de o puternica rezerva a profesorilor si specialistilor in aceste doua domenii. In aceste conditii, ministrul Educatiei si Cercetarii, Daniel David, s-a vazut nevoit sa vina cu explicatii la nici doua zile dupa punerea in consultare publica a proiectelor planurilor-cadru pentru liceu.
„Eu zic ca trebuie sa intelegem urmatorul lucru: Planurile-cadru nu vor fi aplicate pe acelasi continut, pe aceleasi programe. Dupa ce trecem de planurile-cadru vom lucra si la noile programe, astfel incat continuturile sa aiba sens sa se lege intre ele. De la clasa a noua pana la clasa a XII-a daca cineva incearca sa evalueze planurile-cadru prin programele si continutul de acum este o mare greseala, fiindca vor fi, repet, alte programe. Asa cum am anuntat, va fi etapa a 2-a in care vom lucra la acele continuturi. Daca ma intrebati, in zona de istorie, eu nu sunt specialist, dar o sa ne consultam. Sunt in discutii cu colegii din zona istoriei. Suntem in perioada de consultare publica si dezbatere nationala. Asta inseamna, in esenta, consultarea, inseamna pareri diferite, inseamna argumente, astfel incat in final sa ajungem la cea mai buna solutie. Noi nu avem aceasta practica, fiindca toata lumea era obisnuita ca ministrul pune niste proiecte care trebuie sa iasa, cam cum le-a pus el. Or, eu am spus de la inceput ca nu trebuie sa iasa in final asa cum le-am propus noi. Adica sunt idei bune, bine argumentate", a spus Daniel David, la Digi 24.
Mesajul prof. univ. dr. Daniel David, ministrul Educatiei si Cercetarii:
"Dragi colegi, oameni ai educatiei si din societate in general, acest text este o nota mai personala, intr-un limbaj mai personal, de aceea apare pe blogul propriu, nu in zonele unor institutii in care sunt implicat acum.
Hai sa stopam impreuna conspiratiile/dezinformarile despre discipline si planuri-cadru, pentru a ne focaliza responsabil pe constructiile viitoare pentru copiii nostri si pentru sistemul nostru de educatie, prin consultare/dezbatere normala. Macar in domeniul educatiei sa facem angajamentul acesta si sa spunem NU conspiratiilor si dezinformarilor. Nu pot raspunde la orice conspiratie/dezinformare, dar incerc aici sa setez un model pentru oamenii de bun-simt (pe care ii rog sa fie mai atenti la randul lor si la unele distorsiuni involuntare pe care le-ar putea face, dar sensibile intr-un context al unor consultari/dezbateri), cu referinta la o ultima conspiratie legata de istoria nationala
Eu sunt un om care nu ma ascund sa-mi asum parerile, deoarece stiu cand sa tac (mai ales daca nu ma pricep), cand sa pun intrebari altora mai informati, cand sa am convingeri/ipoteze educate si cand sa-mi afirm ferm cunoasterea.
Asadar, sa ma suspectezi ca as dezavantaja istoria nationala in noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu, cand pentru mine patriotismul si romanismul sunt unele din valorile centrale, arata multe despre aceasta suspiciune…si nimic bun! Si nu-mi plac cei care vor sa confiste pentru interesul propriu aceste valori.
In noile proiecte de planuri-cadru de liceu istoria este prinsa foarte bine in trunchiul comun (chiar in comparatie cu alte stiinte la randul lor clasice), iar apoi, in functie de specializare, poate beneficia, direct si/sau daca doresc scoala si elevii, de ore in plus. Asadar, pentru istoria nationala, luandu-se in calcul rolul sau, alegerile scolii si ale elevilor exista, dar sunt constranse pentru a asigura minimul necesar. Spun asta pentru ca in trunchiul comun am inclus, asa cum se vede clar in propuneri, ca demersurile ar trebui sa fie focalizate pe istoria nationala mai repede (din clasele a IX-a sau a X-a), deoarece asa ajungem la toti elevii, indiferent de filiera (teoretica/vocationala/tehnologica), in timp ce in clasa a XII-a cei care nu sunt la specializarea umanista nu mai acorda suficient timp istoriei nationale, investind mai mult in materiile de bacalaureat de specialitate. Asadar, istoria nationala este tratata mai bine si cu mai multa atentie prin ceea ce propunem acum, iar pentru ca lucrurile sa iasa bine sunt in contact cu specialisti din Academia Romana pentru a gasi cele mai bune variante finale.
In general, am avut astfel de demersuri pentru toate disciplinele relevante, chiar daca nu le comentez aici; atrag insa atentie la rolul curriculumului de specialitate, dincolo de trunchiul comun, si la numarul de ore ce pot fi alocate flexibil sau la dispozitia elevului din oferta scolii. Trebuie sa avem mai multa incredere si in scolile noastre, in profesorii nostri si in copiii nostri (si parintii lor) si sa le lasam libertate de alegere, desigur, controlata de reguli generale de asigurare a calitatii impuse de minister, astfel incat niciun ministru sa nu bage cu forta pe gat copiilor si scolilor orice si oricate discipline/teme, uneori si la un numar nerezonabil de ore.
In concluzie, in cazul istoriei nationale nu este cazul sa fiu convins de nimic, eu ca psiholog (si absolvent al Facultatii de Istorie si Filosofie) stiind rolul istoriei nationale in identitatea personala, si cu siguranta nu pot fi convins de ceva prin amenintari sau violenta morala/psihologica, ci sunt mai usor de convins prin discutii rationale. Intr-un fel, in aceste consultari/dezbateri pe planurile-cadru invatam cu totii si cum sa facem cu incredere si cooperare consultare/dezbatere.
In incheiere, amintesc foarte serios ca avem un proces de consultare publica/dezbatere nationala (nimic nu este definitivat inca) si spun ceva foarte clar: daca dupa aceste cinci (5) saptamani de consultare publica/dezbateri nationale, nu voi putea veni in luna mai cu o varianta larg acceptata de mediul educational si de societate, tinand cont ca tinta este implementarea din anul scolar 2026-2027, vom relua intregul proces pana cand obtinem acest lucru! Doar asa ne antrenam sa fim oameni buni si responsabili pentru copii si societate!"
Noile planuri-cadru pentru liceu 2025
Ministerul Educatiei si Cercetarii a anuntat, intr-un comunicat, ca proiectele planurilor-cadru vor fi discutate in urmatoarele saptamani, atat in cadrul unor dezbateri cu prezenta fizica, cat si in cadrul unor dezbateri online, pentru a se ajunge la cele mai bune solutii pentru elevi.
In comunicat, ministrul Daniel David a explicat ca, dupa o analiza atenta, cu experti nationali/internationali, la propunerile existente au fost facute unele adaptari, in 2025, de noua echipa de la Ministerul Educatiei, dintre care mentioneaza:
- Accentul, sub riscul sanctiunilor etice daca nu se respecta, pe formarea de competente corect definite si intelese (in dezvoltarea competentelor-cheie), fara ingerinte ideologice, politice sau extremist-religioase;
- Regandirea curriculumului la dispozitia scolii (CDEOS, ca noua denumire prevazuta de lege) prin promovarea abordarilor stiintifice pentru a reduce influentele pseudostiintifice si a proteja elevii de interferente ideologice, politice sau extremist-religioase;
- O distributie mai clara a temelor impuse prin lege in disciplinele din trunchiul comun (cu dezvoltari in CDEOS si, dupa caz, cu abordari integrate la nivelul tuturor disciplinelor). Aici detaliile vor fi stabilite riguros, prin unitati de invatare explicit asumate, in momentul elaborarii programelor. Tot aici problematizam mentinerea unor teme/discipline, decizia urmand a se lua in baza concluziilor rezultate din consultarea publica si dezbaterile nationale;
- Adaptarea mai directa la etapa de dezvoltare psihologica a elevului si la nevoile acestuia (ex. prin includerea in CDEOS a unor elemente de autocunoastere si autoreglare personala si de dezvoltare a unui stil de viata sanatos);
- Deschiderea scolii spre societate, prin specialisti care pot acoperi unele unitati de invatare specifice, in colaborare si sub coordonarea cadrelor didactice din cadrul scolii.
Principii in elaborarea planurilor-cadru pentru liceu
1. Impact pozitiv asupra elevilor printr-un cadru educational care sa asigure cultura generala, cultura de specialitate si cultura de interes personal, in contextul celor opt competente-cheie, pentru a forma absolventii ca specialisti si buni cetateni, oameni mai fericiti, pregatiti pentru a se integra pe piata muncii si/sau pentru a-si continua studiile. In acest demers trebuie atentie la suportul necesar pentru cadrele didactice (si personalul asociat) si deschidere spre parinti, autoritati locale si societate.
- Trunchiul comun (50%), prevazut in legislatie, asigura competentele de baza (cultura generala) si contribuie la formarea competentelor-cheie (inclusiv la alfabetizarea functionala). Ponderea sa scade de la clasele IX/X (65%) la clasele XI/XII (35%). Reprezinta suport fix pentru cultura generala. Majoritatea disciplinelor/temelor sunt in legatura cu examenul national de bacalaureat (obligatorii/la alegere). Trunchiul comun include 15 discipline la fiecare dintre clasele IX/X (la care se adauga, dupa caz, limba si literatura materna), distribuite in toate cele 7 arii curriculare, respectiv 9 discipline la fiecare dintre clasele a XI/XII (la care se adauga, dupa caz, limba si literatura materna), distribuite in 5 arii curriculare (vezi Anexa 1 inclusa in prezentul mesaj).
- Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativa, asigura competentele de specialitate, generale si specifice, proprii unui profil si unor specializari/calificari profesionale, inlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferentiat, prezent in actualele planuri-cadru in vigoare, aducand si aport la formarea competentelor-cheie. Ponderea sa creste de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%). Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate si include doua componente: (1) componenta fixa (intre 77-100%, reprezentand 8-13 ore) si (2) componenta flexibila (intre 0-23%, reprezentand 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% si 100% se refera la filierele vocationala si tehnologica, unde curriculumul de specialitate este fix, odata aleasa filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt in legatura cu examenul national de bacalaureat (obligatorii/la alegere).
- Curriculumul la decizia elevului din oferta scolii (15%) este prevazut in legislatie si inlocuieste segmentul curriculum la decizia scolii, existent in planurile-cadru in vigoare. Contribuie la competentele si atributele absolventului, prin suport flexibil pentru nevoi si interese personale de invatare. Ponderea sa creste de la clasele IX/X (10%, reprezentand 1-3 ore) la clasele XI/XII (20%, reprezentand 5-8 ore). Pentru filiera teoretica, decizia se face flexibil in cadrul specializarilor (pana la nivel de unitate scolara). Pentru filiera teoretica, decizia se face flexibil in cadrul filierei, iar pentru filierele vocationala si tehnologica, decizia se face prin alegerea specializarii/calificarii profesionale (cu o componenta semiflexibila la nivel vocational).
2. Echilibru intre standardizari si flexibilitate
- Standardizarea structurii anului scolar:
Acelasi numar de saptamani, indiferent de filiera (36), cu un numar mai mic de saptamani pentru clasa a XII-a (34);
Se mentine organizarea anului scolar pe 5 intervale de cursuri;
Se mentin programele nationale: Saptamana verde (1 saptamana) si Scoala altfel (1 saptamana), incluse in cele 36/34 de saptamani.
- Abordarea unitara a numarului saptamanal de ore:
Numar maxim de ore saptamanal recomandat/propus – 30 (in medie, cu exceptii pentru unele trasee educationale specifice).
- Flexibilitate curriculara si orara (inclusiv prin organizari modulare).
3.Oportunitate de eficientizare si de dezvoltare a intregului sistem
0 Prin aceasta propunere de reorganizare (1) numarul de zile de scoala este 180 la clasele IX/XI, respectiv 170 la clasa a XII-a, iar (2) numarul de ore pe an ajunge la 1080 la clasele IX/XI, respectiv 1020 la clasa a XII-a. Daca scadem si cele doua saptamani dedicate programelor nationale, in general activitatea de predare-invatare este una care se inscrie in limitele europene, lucru important considerand si faptul ca unele discipline si teme au fost impuse prin lege, nu prin optiuni curriculare derivate din analizele de specialitate, ceea ce incarca inevitabil planul-cadru. In fine, cu scopul de a reduce psihopedagogic incarcatura informationala, pana la 25% din orele dedicate unei discipline vor fi gandite prin programe care sa tinteasca activitati de consolidare si aplicabilitate a cunostintelor, inclusiv activitati remediale.
- In principiu am avut in vedere sa nu existe o afectare negativa in ansamblul normelor titularilor de la nivelul intregului invatamant liceal. Impactul estimat asupra resursei umane este unul usor pozitiv, in ansamblu, anticipandu-se o crestere a numarului de norme intre 1,08% si 4,86% (in conditiile utilizarii intregului buget de ore alocat de CDEOS). Cresterea numarului de norme se inregistreaza in principal la invatamantul tehnologic, pentru cadrele didactice cu norme constituite din discipline de specialitate si modulele de pregatire, dar si cu o scadere aici a numarului de norme pentru profesorii care predau disciplinele de trunchi comun. Un impact usor pozitiv se inregistreaza si in ansamblul filierei teoretice, mai ales cand in cadrul unitatii exista un echilibru al tipului de clase pe cele patru specializari. Chiar daca poate exista un oarecare impact negativ asupra normelor din invatamantul vocational liceal, acesta este redus, sub 2% din totalul normelor estimate. De asemenea, considerandu-se implementarea treptata, incepand cu anul scolar 2026-2027, impactul poate fi manageriat, astfel incat sa reprezinte cu adevarat o oportunitate de eficientizare si de dezvoltare in cariera, in final in beneficiul elevului. In fine, voi avea in vedere ca, pe perioada consultarii publice, cand se vor contura anumite perspective de imbunatatire a proiectelor, ca urmare a propunerilor constructive primite, sa avem intalniri cu sindicatele reprezentative la nivel de ramura pentru a analiza impreuna impactul asupra resursei umane si identificarea unor strategii comune care sa raspunda nevoilor sistemice.