Acesta, dominat de partidul Fidesz, blocase iniţial referendumul, invocând regulile Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), dar Curtea Supremă a considerat interpretarea prea restrictivă.
Deşi discuţii informale între guvernul maghiar şi oficialii din Budapesta au avut deja loc, nu există o confirmare oficială privind candidatura. Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, s-a întâlnit cu preşedintele CIO, Thomas Bach, în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, exprimându-şi disponibilitatea de a găzdui Jocurile, cu condiţia ca proiectul să respecte principiile urbanismului sustenabil şi să aducă îmbunătăţiri necesare infrastructurii.
Partidele de opoziţie au criticat deschiderea primarului Karácsony faţă de candidatura la Jocurile Olimpice, acuzându-l că a renunţat la angajamentul său de a se opune proiectului. Partidul liberal Momentum cere ca orice candidatură să fie aprobată printr-un referendum municipal, dar Comitetul Electoral Naţional le-a respins iniţiativa, ceea ce i-a determinat să facă apel.
Momentum a câştigat notorietate naţională în 2017, când a blocat candidatura Budapestei pentru Jocurile Olimpice din 2024, strângând peste 266.000 de semnături şi forţând retragerea candidaturii.
Guvernul a relansat recent proiectul „Oraşul Studenţilor” din sectorul IX al Budapestei, anunţând construcţia unui complex de dormitoare pentru 8.000–10.000 de studenţi. Iniţial, locaţia fusese destinată campusului Universităţii Fudan, un proiect susţinut de Fidesz, dar care a întâmpinat o opoziţie puternică şi proteste masive.
Prim-ministrul Viktor Orban a subliniat că găzduirea Jocurilor Olimpice ar spori profilul global al Ungariei şi ar consolida poziţia sa în sportul internaţional şi politică. Cu toate acestea, opinia publică rămâne divizată, susţinătorii Fidesz fiind în favoarea proiectului, în timp ce opoziţia atrage atenţia asupra costurilor financiare ridicate.