Teritoriul arctic, cu o suprafaţă de 2,2 milioane de kilometri pătraţi, a fost locuit iniţial de popoare paleo-eschimose migratoare din Canada.
Povestea europeană a Groenlandei începe în secolul X, când Erik cel Roşu, exilat din Norvegia pentru crimă, a ajuns pe insulă şi i-a dat numele de „pământ verde" pentru a atrage colonişti, notează TF1.
După secole de prezenţă vikingă şi apoi abandon din cauza iernilor aspre, europenii au revenit în secolul XVIII prin pastorul norvegian Hans Egede, care a stabilit o misiune în numele Danemarcei. Prima aşezare urbană, Godthåb (actualul Nuuk), a fost fondată în 1728.
Importanţa strategică a Groenlandei a crescut dramatic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când SUA a preluat controlul temporar al insulei în timpul ocupaţiei naziste a Danemarcei.
Americanii au construit baze militare care au rămas active în timpul Războiului Rece, iar revista Time numea în 1947 Groenlanda „cel mai mare portavion din lume".
În prezent, deşi se află sub tutela Danemarcei şi primeşte subvenţii considerabile, Groenlanda se bucură de autonomie din 1979 şi pare mai interesată de independenţă decât de ofertele americane.
În 2023, parlamentul local a primit un proiect de constituţie, iar alegerile din aprilie ar putea aduce noi discuţii despre viitorul insulei.
„Groenlanda este a noastră. Nu suntem de vânzare şi nu vom fi niciodată", a declarat ferm şeful guvernului groenlandez, Mute Egede, ca răspuns la ambiţiile lui Trump.