Ţara baltică cu 2,9 milioane de locuitori are un sistem de vot hibrid în care jumătate din parlament a fost ales prin vot popular pe 13 octombrie. Restul a fost decis duminică în urma unui tur de scrutin pe districte între primii doi candidaţi, un proces care favorizează partidele mari.
Social-democraţii (SD) au câştigat 20% din votul popular la începutul acestei luni, devenind astfel cel mai mare partid, în faţa Uniunii Patriei, aflată la putere, cu 18%, şi a partidului anti-sistem Nemunas Dawn, cu 15%.
În cazul în care partidul de stânga SD va reuşi să formeze un guvern, se aşteaptă ca acesta să menţină poziţia fermă a Lituaniei faţă de Rusia şi cheltuielile mari pentru apărare.
Conform estimărilor NATO, Lituania va cheltui aproximativ 3% din PIB pentru forţele armate în acest an, fiind al şaselea cel mai mare cheltuitor al alianţei militare.
Secţiile de votare s-au închis la ora 20.00, rezultatele fiind aşteptate în jurul orei 24.00, ora locală. Aproximativ 41,3% dintre alegătorii cu drept de vot au votat duminică, în creştere faţă de 38,7% la run-off-ul ultimelor alegeri parlamentare de acum patru ani, arată datele oficiale.
„Probabil că vor exista unele schimbări, dar vreau să cred că direcţia va rămâne aceeaşi”, a declarat Marius Slepetis, un om de afaceri, pentru Reuters, după ce fiica sa cea mică şi-a depus buletinul de vot în urnă.
Popularitatea coaliţiei tripartite de centru-dreapta a prim-ministrului Ingrida Simonyte a fost erodată de inflaţia care a depăşit 20% în urmă cu doi ani, de deteriorarea serviciilor publice şi de adâncirea decalajului dintre bogaţi şi săraci.
După primul tur, liderul SD, Vilija Blinkeviciute, a declarat că se află deja în discuţii privind formarea unui guvern majoritar de coaliţie cu alte două partide - For Lithuania şi Uniunea Agricultorilor şi Verzilor.
SD a încheiat un pact cu partidele de opoziţie pentru a sprijini toţi candidaţii din turul doi în competiţiile împotriva candidaţilor Uniunii Patriei a lui Simonyte.
Problemele economice interne au fost în centrul atenţiei în timpul campaniei electorale, SD promiţând să abordeze inegalitatea crescută prin creşterea impozitelor pentru lituanienii mai bogaţi, pentru a finanţa mai multe cheltuieli pentru asistenţă medicală şi socială.
Dar securitatea naţională este, de asemenea, o preocupare majoră în Lituania, care se află pe flancul estic al NATO şi al Uniunii Europene şi împarte graniţa cu exclava rusă Kaliningrad şi Belarus, un aliat apropiat al Moscovei.
„Pentru mine, este extrem de important să păstrăm calmul şi să oprim războiul din Ucraina”, a declarat Mykolas Zvinys, 79 de ani, înainte de a-şi exprima votul la periferia capitalei, Vilnius.
Trei sferturi dintre lituanieni cred că Rusia le-ar putea ataca ţara în viitorul apropiat, potrivit unui sondaj de opinie Baltijos Tyrimai/ELTA realizat în mai.