„În general, mă abţin să comentez proiecte apărute pe surse, dar acesta este extrem de grav şi reprezintă o imixtiune directă, profundă şi neconstituţională a Guvernului în politicile comerciale ale agenţilor economici şi în relaţia contractuală dintre părţi, precum şi o intervenţie abruptă în mecanismele economice de formare a preţurilor produselor comercializate pe piaţă. Ar fi un comportament intervenţionist aproape fără precedent al statului român în mecanismele de economia liberă, care nu face altceva decât să scoată România de pe harta economiilor de piaţă funcţionale şi transmite un semnal negativ şi foarte periculos. Astfel de măsuri nu sunt doar în detrimentul dinamicii pieţei, ci şi contraproductive pentru securitatea alimentară şi stabilitatea economică pe termen lung”, a declarat într-un comunicat Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, notează ZF.
Confederaţia cere Guvernului să nu ia în considerare un astfel de proiect de lege.
Radu Burnete a adăugat că speră că ceea ce a văzut pe surse este doar o regretabilă eroare fiindcă aşa ceva ar periclita inclusiv aderarea României la OCDE
Punctele principale ale poziţiei Concordia:
1. Proiectul reprezintă o intervenţie directă şi repetată a statului în stabilirea marjelor comerciale, ceea ce este o încălcare flagrantă a principiilor pieţei libere. Forţarea comercianţilor şi distribuitorilor să opereze cu adaosuri comerciale plafonate la 10%, respectiv 20%, ignoră complet realităţile economice cu care se confruntă întreprinderile. Costurile de operare, fluctuante şi influenţate de factori externi precum energia, logistica sau forţa de muncă, nu pot fi reglate artificial de o astfel de măsură. În loc să protejeze consumatorii, acest plafon va descuraja operatorii economici şi va afecta puternic oferta de produse.
2. Măsura interzicerii reducerilor comerciale pe baza volumelor tranzacţionate şi a termenelor de plată pentru anumite produse subminează mecanismele naturale de negociere şi optimizarea costurilor în comerţ. Aceste practici sunt esenţiale pentru stimularea vânzărilor şi pentru eficientizarea lanţului de aprovizionare. Restricţionarea lor va duce, inevitabil, la un blocaj în relaţiile comerciale şi la creşterea costurilor pentru toţi actorii implicaţi.
3. Reglementările de acest gen riscă să distorsioneze piaţa. Impunerea unui adaos comercial plafonat perturbă echilibrul competitiv pe piaţa produselor ce fac obiectul reglementării. Experienţele similare din alte ţări au demonstrat că astfel de măsuri conduc la disfuncţionalităţi majore şi creşteri de preţuri la alte produse, afectând, în final, tocmai consumatorii pe care statul pretinde că îi protejează.
4. Plafonarea adaosului comercial riscă să sufoce concurenţa pe întreg lanţul alimentar, ceea ce va duce la o piaţă omogenizată, în care inovaţia, diversitatea produselor şi eficienţa sunt diminuate. Acest lucru va genera o scădere a opţiunilor, cât şi a calităţii produselor oferite pe rafturile magazinelor, în dezavantajul clar al consumatorilor.
5. Într-o economie în care prognoza de creştere este tot mai rezervată, această ordonanţă va acţiona ca un factor inhibitor suplimentar pentru dezvoltarea companiilor româneşti. Retail-ul românesc operează cu marje de profit reduse pentru produsele alimentare. Un plafon pentru adaosurile comerciale ar afecta serios stabilitatea financiară a acestui sector, cu impact direct asupra planurilor de investiţii în dezvoltarea şi extinderea reţelelor comerciale şi de creare a noi locuri de muncă. Comercianţii mai mici vor fi împinşi spre insolvenţă.
Recent, Florin Barbu, ministrul agriculturii, a anunţat un proiect privind extinderea plafonării adaosului comercial de la 21 de produse alimentare la toate produsele procesate în România. Însă, decizia nu este văzută cu ochi buni nici de retaileri, nici de producătorii din sectorul alimentar, care subliniază că intervenţia statului nu este benefică şi că nu rezolvă problemele producătorilor locali. În prezent, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de bază sunt de maximum 20% la procesator, maximum 5% pe întreg lanţul de distribuţie şi de maximum 20% la comerciant.