În cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale repetate din România, puternic disputat, libertățile fundamentale de întrunire și asociere au fost respectate, potrivit Organizației pentru Securitate și Cooperare Europeană (OSCE). Cu toate acestea, retorica defăimătoare, mass-media părtinitoare și comportamentul neautentic online persistent, alături de lacunele de reglementare și răspunsurile fragmentate din partea instituțiilor, au limitat șansa alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză și au afectat încrederea publicului, au declarat observatorii internaționali marți într-un comunicat oficial.
Misiunea comună de observare a alegerilor a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și a Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE) a constatat că pregătirile tehnice pentru turul doi au fost profesioniste și eficiente, în ciuda lipsei continue de transparență în activitatea administrației electorale.
Campania electorală ridică probleme
Cadrul legal reglementează aspecte cheie ale procesului electoral. Cu toate acestea, regulile privind modul de a face campanie, finanțarea campaniei și mediatizarea sunt ambigue sau insuficient detaliate, ducând, uneori, la o interpretare inconsecventă de către partidele politice și candidați, precum și la o lipsă de supraveghere și transparență. Ziua scrutinului a fost, în general, calmă, bine organizată și s-a desfășurat cu profesionalism, în timp ce provocările legate de accesibilitate au persistat.
În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, un număr tot mai mare de alegători și-au exprimat voința într-o atmosferă calmă și ordonată”, a declarat coordonatorul special al AP OSCE, Lucie Potůčková. „Salutăm eforturile notabile ale autorităților de a combate informarea greșită și abuzul online. Totuși, aceste alegeri au evidențiat că este nevoie să se continue să se lucreze la cadrul electoral complex, în conformitate cu angajamentele OSCE și standardele internaționale.
Deficiențe constatate
Perioada dintre primul tur și începerea campaniei din turul doi nu a fost reglementată; în practică, candidații și partidele politice și-au reluat campania imediat, materialelor politice lipsindu-le etichetarea oficială, iar radiodifuzorii difuzând conținut electoral nemarcat.
Mai mulți candidați din primul tur și partide politice au susținut public un candidat, dar unii nu au fost siguri cu privire la activitățile permise legal atunci când au susținut candidatul în perioada oficială de campanie, având un impact asupra participării politice.
Drepturile la libertatea de întrunire și asociere au continuat să fie respectate, deși mediul campaniei a fost polarizat și caracterizat de o retorică negativă, ostilă împotriva candidaților, care a fost adesea personală și agresivă.
Mesaje antagonice
Mesajele s-au concentrat pe valori „naționale” versus „europene” și pe chestiuni economice, de apărare și sociale. Radiodifuzorul public a reflectat destul de echilibrat și neutru ambii candidați, dar majoritatea canalelor private s-au arătat părtinitoare.
Mediatizarea limitată a campaniei în cadrul știrilor și lipsa unei discuții politice de substanță au avut un efect negativ asupra capacității alegătorilor de a face o alegere informată.
Ca și în primul tur, continuarea comportamentului neautentic online, care vizează amplificarea sau suprimarea mesajelor candidaților, împreună cu părtinirea arătată de presă, au limitat șansa alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză, a declarat Eoghan Murphy, șeful misiunii de observare a ODIHR. În rândul partidelor politice care nu au avut un candidat în al doilea tur, am observat și o oarecare incertitudine cu privire la tipul de sprijin pe care l-ar putea oferi, și acest lucru s-ar putea să fi limitat participarea politică în al doilea tur.
Dzinformare și comportament neautentic raportate
A existat o creștere substanțială a cazurilor de dezinformare și comportament neautentic raportate; platformele au eliminat în mod proactiv o parte din conținutul online, dar o mare parte a acestuia a rămas accesibil, iar transparența activităților lor a fost limitată.
La rândul lor, autoritățile au răspuns public cazurilor de dezinformare și au răspuns unui număr mare de plângeri legate de campania online. Cu toate acestea, capacitatea limitată a platformelor și a autorităților de a răspunde suficient unui astfel de comportament a avut un impact negativ asupra încrederii publicului.
Misiunea de observarea internațională a turului doi al alegerilor prezidențiale din România a totalizat 44 de observatori din 19 țări, dintre care 37 de experți și observatori pe termen lung delegați de ODIHR și 7 parlamentari și personal de la AP OSCE.