În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, diplomatul și analistul Ștefan Popescuac a atras atenția asupra riscului real ca România să rămână pe marginea marilor procese europene, inclusiv cel al reconstrucției Ucrainei. Într-un context în care Europa cu mai multe viteze nu mai este o simplă teorie, ci o realitate în curs de concretizare, România pare prinsă într-un cerc vicios al promisiunilor politice și al lipsei de capacitate instituțională.Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Popescu avertizează că iluzia egalității între statele membre ale Uniunii Europene s-a estompat, iar realitatea geopolitică s-a impus:
„Europa cu mai multe viteze este o realitate care se produce sub ochii noștri. Povestea egalitarismului, măcar la nivel declarativ, nu mai ține.”
Deși formal toate statele au drepturi egale — inclusiv drept de veto — în practică, influența se distribuie asimetric. Exemple precum Polonia, care a devenit un jucător regional de forță, arată că unele state profită de context, în timp ce altele, ca România, stagnează.
Referindu-se la promisiunea făcută de președintele Nicușor Dan în campania electorală, aceea că România va fi parte activă în reconstrucția Ucrainei, Popescu rămâne sceptic:
„Asta înseamnă ca tirurile să treacă pe aici, să se creeze baze logistice. Dar noi nu avem resursele umane. România deja importă forță de muncă pentru propriile proiecte finanțate prin PNRR.”
Mai mult, statele cu adevărat pregătite au acționat deja:
„Franța are de ani de zile un reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei. Polonezii au organizat conferințe internaționale. În lumea civilizată lucrurile sunt puse la punct.”
Într-un comentariu amar, Popescu a punctat decalajul dintre retorica politică de la București și realitatea din marile capitale europene:
„Noi, ocupați cu mizele noastre mărunte de prin sat, în timp ce alții se organizează. Dealurile s-au cam făcut deja.”
Încheind discuția într-o notă de realism patriotic, el a subliniat că, indiferent de preferințele personale, românii ar trebui să-și dorească succesul oricărui lider:
„Noi trebuie să ne dorim, ca români, ca România să reușească. Asta este important.”