Atunci când ceva nu este în regulă în stomacul nostru, cu siguranță simțim asta – iar noile cercetări arată procesele prin care bacteriile dăunătoare declanșează durerea în intestin, care își elimină conținutul în semn de autoapărare.
O echipă de la Universitatea din Oregon și Universitatea din California Irvine (ambele instituții din SUA) a analizat în special un tip de bacterie dăunătoare: Vibrio cholerae (bacteria care provoacă holeră).
După ce au stabilit anterior că bacteria duce la contracții intestinale la peștele zebră, cercetătorii au dorit să analizeze mai îndeaproape mecanismul, descoperind că răspunsul a fost cauzat mai degrabă de decât de mesaje chimice.
Printr-o analiză a efectului bacteriilor asupra peștilor zebră, echipa a observat că celulele imunitare numite macrofage au fost redistribuite în zonele de deteriorare a țesuturilor cauzate de bacterii.
Aceasta înseamnă că macrofagele nu își fac treaba normală de a menține neuronii intestinali acționând normal, lăsând neuronii abandonați liberi să conducă un nivel serios de pompare intestinală.
„Este uimitor cât de dinamice sunt toate aceste celule, macrofagele alergând prin pește, neuronii și mușchii pulsând cu activitate”, spune biofizicianul Raghu Parthasarathy, de la Universitatea din Oregon, potrivit ScienceAlert.
Nu numai că sistemul imunitar al peștilor zebră este mai asemănător cu cel al oamenilor decât ați putea crede – ceea ce sugerează că descoperirile de aici se aplică și intestinelor noastre – dar în prima parte a vieții lor, acești pești sunt semi-transparenți, ceea ce face mai ușor de văzut ce se întâmplă în interiorul lor.
Mecanismul de răspuns este de fapt benefic pentru organism, deoarece elimină potențialele amenințări. Este benefic și pentru bacterie, permițându-i să scape mai repede de rivalii săi și să treacă mai repede la alte gazde.
„Dacă macrofagele trebuie să se ocupe de o leziune, atunci este foarte logic ca neuronii să se panicheze și să împingă totul „, spune microbiologul Karen Guillemin, de la Universitatea din Oregon.
Cercetătorii spun că mai sunt multe de investigat, în special în ceea ce privește modul în care sistemul nervos și sistemul imunitar lucrează în tandem pentru a combate infecțiile și a menține organismul sănătos.
Pentru moment, înțelegem mai bine modul în care invadatoare.
Descoperirile de aici sunt susceptibile de a se aplica și multor tipuri de bacterii și ar putea contribui, în cele din urmă, la fundamentarea tratamentelor pentru afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală (IBD).
„Aceasta nu este o activitate nefastă specifică a bacteriei Vibrio”, spune Guillemin.
Cercetarea a fost publicată în mBio.