Inteligența artificială ar putea remodela trăsături esențiale ale speciei umane, precum prietenia, memoria și inteligența, sugerează un biolog evoluționist, potrivit PsyPost.
Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea influența , schimbând trăsături precum comportamentele sociale, memoria și dimensiunea creierului, potrivit biologului evoluționist Rob Brooks.
Într-un articol publicat în The Quarterly Review of Biology, Brooks analizează cum AI ar putea altera mediul biologic, fizic și social, afectând selecția naturală.
Inteligența artificială ar putea reduce nevoia de memorie autonomă
Un exemplu interesant este comparația cu domesticirea lupilor. Acum 30.000 de ani, lupii mai puțin agresivi au fost acceptați de oameni, ceea ce a dus la domesticirea câinilor.
În mod similar, interacțiunea cu AI ar putea reduce nevoia de memorie autonomă, ceea ce ar putea duce la o diminuare a dimensiunii, iar oamenii ar deveni mai dependenți de AI pentru accesul la cunoștințe.
O altă posibilitate este ca AI să afecteze comportamentele sociale. De exemplu, rețelele de socializare, inițial utile pentru conectare, au devenit parțial parazitare, captând atenția utilizatorilor și reducând timpul pentru interacțiuni directe.
Tehnologiile de „intimitate artificială” ar putea schimba relațiile umane
Dacă AI continuă să stimuleze emoții negative sau să distorsioneze percepția socială, oamenii ar putea evolua pentru a rezista acestor influențe.
În plus, tehnologiile de „intimitate artificială” ar putea schimba relațiile umane. Prieteniile virtuale și interacțiunile cu AI ar putea diminua nevoia de companie umană, transformând oamenii în ființe solitare.
Deși aceste scenarii sunt speculative, Brooks pune accent pe importanța discuției despre modul în care AI ar putea redefini trăsăturile umane fundamentale și, implicit, ceea ce înseamnă să fii om.