Aceleaşi surse precizează că autorii jafului ar fi putut fugi deja în Germania.
Surse din cadrul anchetei au declarat pentru jurnaliştii de la De Telegraaf că la acest moment există suficiente indicii pentru ca echipa de poliţie formată din 35 de oameni să-i poată urmări pe cei trei hoţi care au pătruns, cu ajutorul unui dispozitiv exloziv, în interiorul muzeului din Assen şi au furat Coiful de Aur de la Coţofeneşti, obiect de patrimoniu de secol V- IV î.e.n. şi trei brăţări dacice de aur, fiind posibil să existe şi un al patrulea făptuitor.
Potrivit De Telegraaf, analiza imaginilor camerelor din muzeu şi cercetări suplimentare privind mişcările suspecte ale vizitatorilor au oferit poliţiei informaţii interesante. Poliţiştii prespun că, la acest moment, jefuitorii ar fi fugit în Germania, conform surselor citate.
Poliţia din Nordul Olandei nu doreşte să ofere oficial detalii despre anchetă pentru a nu influenţa investigaţia, potrivit News.ro.
Şoc în lumea muzeelor
Potrivit jurnaliştilor olandezi, în lumea muzeală există o teamă enormă după două jafuri recente în care s-au folosit explozibili. Un incident similar celui petrecut sâmbătă dimineaţă la Muzeul Drents, din Assen, a avut loc în noiembrie anul trecut la o galerie de artă din Oisterwijk.
Fostul director Andreas Blühm al muzeului din Groningen, care împrumutase Muzeului Singer Laren o pictură a lui Vincent Van Gogh, furată în timpul pandemiei, în martie 2020, a spus că recentele incidente în care s-a folosit material exploziv au provocat cu siguranţă stupoare şi îngrijorare în rândul directorilor de muzee.
„Este groaznic ce s-a întâmplat. Chiar nu poţi face nimic în privinţa acestor tipuri de incidente. Marea teamă este că alţi criminali vor copia acest tip de comportament. După fiecare furt dintr-un muzeu din Olanda, există o discuţie internă: cum s-a întâmplat asta şi ce putem face? Asta se va întâmpla acum”, a spus Andreas Blühm.
potrivit jurnaliştilor olandezi, furtul unui tablou al lui Van Gogh în martie 2020 s-a produs „cu uşurinţă”, iar acest lucru a dus imediat la o „discuţie aprinsă despre securitate”.
Potrivit curatorial.ro, „The Parsonage Garden at Nuenen in Spring” (1884), de Vincent van Gogh, estimat la 6 milioane de euro, a fost recuperat după trei ani şi jumătate de către detectivul de artă olandez Arthur Brand şi este expus din nou publicului. Tabloul a fost sustras din Muzeul Singer Laren de lângă Amsterdam, la 30 martie 2020, într-un jaf care a ţinut prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Brand, care investigase cazul, l-a primit de la un bărbat care nu avea legătură cu furtul. Pictura a fost restituită Muzeului Groninger, de unde a fost împrumutat la Muzeul Singer Laren.
În cazul furtului pieselor de tezaur dacic, Poliţia olandeză a primit până acum peste cincizeci de ponturi despre furtul obiectelor de artă şi investighează cu atenţie toate pistele, făcând apel în continuare la oameni să prezinte informaţii sau imagini, dacă le au, despre acest furt.
Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este "un act terorist" şi că "trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate".
"E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să arunce în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă realitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate", a afirmat Petac.
"Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat", a explicat managerul MNIR expunerea obiectelor la Muzeul Drents.
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.
Directorul Muzeului Naţional a explicat că asiguratorul este o mare companie olandeză şi a dat asigurări că aceasta a făcut „toate cercetările ca să fie convins că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe toată perioada expunerii”.
„Ceea ce s-a întâmplat este ieşit din comun. Este primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit exploziv în cazul unui muzeu european. Deci s-a intrat în clădire din afară, folosind exploziv”, a mai spus directorul MNIR.
Totuşi, nu este prima dată când în Ţările de Jos are loc un astfel de incident. În noiembrie 2024, hoţii au aruncat în aer uşa unei galerii de artă din sudul Olandei pentru a încerca să fure patru lucrări dintr-o serie celebră de serigrafii ale lui Andy Warhol, dar le-au deteriorat pe toate şi au reuşit să fugă doar cu două. Incidentul a avut loc la Galeria MPV din oraşul Oisterwijk.