De vină este actualizarea codurilor CAEN, care definesc activitățile economice, și unde apar ocupații care țin de servicii sexuale și de prostituție, alături de agenții matrimoniale, activități de astrologie și spiritism, ori studiouri de masaj.
Inițial, autoritățile NU au negat existența acestor meserii, în lista actualizată a activităților economice, doar au menționat, că ele sunt interzise la noi. Într-un târziu, Institutul de Statistică, a recunoscut greșeala, și a precizat că aceste servicii, NU vor exista în legislația românească.
Actualizată după un model european, lista activităților din economie - cuprinde coduri CAEN care descriu ocupații de organizare de servicii sexuale sau evenimente de prostituție.
În România, documentul european este adaptat de Institutul de Statistică și folosit de angajații de la Registrul Comerțului, instituții care inițial NU au negat că astfel de activități ar fi fost transpuse și în nomenclatorul românesc .
Oficialii de la Registrul Comerțului au anunțat că NU toate activitățile care sunt incluse în Nomenclator pot fi și înregistrate legal pentru că unele sunt interzise de legislație.
La rândul lor, oficialii INS nici nu au confirmat, nici nu au infirmat informația, dar au menționat că detalierea activităților va fi făcută publică.
Într-un târziu, au anunțat că au adaptat într-adevăr legislația conform normelor europene, dar noul cod 9699 va fi identic cu cel vechi și NU va prelua noile prevederi privind prostituţia din documentul european.
Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt INS: „Acele servicii de prostituție au apărut printr-un exces de documentare, să spunem - al cuiva care nu este familiarizat cu Eurostat - care intrând pe Eurostat, au același conţinut și în limba engleză și au accesat și descrierile. Numai că acele descrieri nu sunt obligatorii, ele sunt descrieri de orientare care se transpun în fiecare țară în funcție de condițiile din fiecare tară. În țările unde există prostituție admisă legal este posibil să apară o descriere a acestei activități.”
În România, a existat o încercare de legalizare a prostituției în 2011, în Parlament, însă propunerea a fost respinsă.
Gelu Duminică, sociolog: „Că ne place sau nu ne place această meserie de vânzare de sex, există de multă vreme, și în București știm unde sunt zonele, cum le ştim în toate orașele. Și ai de ales tu ca stat - în a reglementa și a menționa o stare socială, trafic de persoane mai bine controlat sau de a te face că nu vezi - acum noi ne facem că nu vedem de foarte multă vreme, iar realitatea este destul de dură în societatea românească când vorbim de vânzătoarele de sex.”
În Austria, Olanda şi Grecia, prostituția este legalizată.
Loredana Urzică, director Executiv Asociația eLiberare: „În România, situația este foarte dramatică atunci când vine vorba de exploatarea femeilor care este strâns legată de fenomenul prostituției, și aici vorbim de faptul că victimele românce sunt exploatate sexual în Europa.”
La Fundația Ușa Deschisă, peste o sută de fete ajung anual să beneficieze de terapie, programe de formare și sunt reintegrare în societate.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, cei mai mulți cetățeni din Uniunea Europeană victime ale traficului de persoane în perioada 2021-2022 au fost români, urmați de francezi, maghiari, bulgari și germani.