Într-o convorbire telefonică de luni, președintele Trump le-a spus liderilor europeni că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit să pună capăt războiului pentru că el crede că este în avantaj, potrivit a trei persoane familiarizate cu conversația, citate de Wall Street Journal.
Asta era ceea ce liderii europeni credeau de mult timp despre Putin – dar era prima dată când o auzeau de la Trump. De asemenea, contravenea a ceea ce Trump afirma adesea public, și anume că el crede că Putin își dorește cu adevărat pacea.
Casa Albă a refuzat să comenteze și a făcut referire la postarea lui Trump de luni pe rețelele de socializare despre conversația sa cu Putin. „Tonul și spiritul conversației au fost excelente. Dacă nu ar fi fost, aș preciza asta chiar acum”, a spus el.
Deși Trump pare să fi ajuns la ideea că Putin nu este pregătit pentru pace, acest lucru nu l-a determinat să intensifice lupta împotriva Rusiei.
Trump avusese o convorbire telefonică anterioară cu liderii europeni duminică – cu o zi înainte de conversația sa de două ore cu Putin. El indicase atunci că ar putea impune sancțiuni dacă Putin refuză un armistițiu, potrivit unor persoane familiarizate cu conversația.
Până luni, își schimbase din nou atitudinea. Nu era pregătit pentru noi sancțiuni
În schimb, Trump a spus că vrea să continue rapid cu discuțiile dintre Rusia și Ucraina la Vatican.
La apelul de luni au participat Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acesta a fost oarecum punctul culminant al unei ofensive diplomatice europene care începuse cu aproximativ 10 zile mai devreme, menită să-l determine pe Trump să pună presiune pe Putin.
Liderii europeni, aflați săptămâna trecută la Tirana, Albania, l-au ascultat pe președintele Trump în timpul unei conferințe telefonice pentru a discuta despre negocierile de pace cu Rusia.
Deși, în cele din urmă, efortul lor nu a reușit să-l determine pe Trump să impună sancțiuni suplimentare, europenii au rămas optimiști.
Procesul a ajutat la clarificarea pentru toată lumea, inclusiv pentru Trump, a poziției lui Putin: el nu este dispus să oprească războiul. Iar pentru europeni, devenise clar că depindea în mare măsură de ei să sprijine Ucraina. Europenii nu cred că administrația Trump va opri exporturile de arme americane atâta timp cât Europa sau Ucraina plătesc pentru ele, au spus sursele.
„Acesta nu este războiul meu”, le-a spus Trump reporterilor luni, după apelul său telefonic cu Putin. „Ne-am implicat în ceva în care nu ar fi trebuit să fim implicați.”
Trump a spus în convorbirea telefonică cu liderii europeni de duminică că îi va trimite pe secretarul de stat Marco Rubio și pe trimisul special Keith Kellogg la discuțiile care se așteaptă să aibă loc la Vatican.
Unii dintre europenii prezenți la apelul de luni au insistat că rezultatul oricăror discuții de la Vatican trebuie să fie un armistițiu necondiționat. Însă Trump a ezitat din nou, spunând că nu-i place termenul „necondiționat”. El a spus că nu a folosit niciodată acest termen, deși l-a folosit atunci când a cerut un armistițiu de 30 de zile într-o postare pe platforma sa Truth Social pe 8 mai. În cele din urmă, europenii au fost de acord să renunțe la acel adjectiv.
Ofensiva diplomatică a Europei de a-l determina pe Trump să facă presiuni asupra Rusiei a escaladat odată cu preluarea mandatului de către cancelarul conservator german Merz la începutul acestei luni. Merz a fost mult mai dispus să fie mai dur cu Putin decât predecesorul său de stânga, Olaf Scholz. Mai important, coaliția lui Merz a contribuit la modificarea constituției Germaniei pentru a permite țării o libertate mult mai mare de a se împrumuta pentru cheltuieli militare și pentru sprijinirea Ucrainei.
Pe 10 mai, Merz, Macron, Starmer și prim-ministrul polonez Donald Tusk i-au făcut o vizită lui Zelenski la Kiev. L-au îndemnat să fie de acord cu dorințele lui Trump, pentru a expune reticența lui Putin de a pune capăt războiului.
Apoi, au folosit telefonul mobil al lui Macron pentru a-l suna pe Trump de la reședința oficială a lui Zelenski, spunându-i că Europa și Ucraina susțineau pe deplin apelul său pentru un armistițiu de 30 de zile. Europenii au amenințat public cu noi sancțiuni împotriva lui Putin dacă acesta nu accepta armistițiul.
Putin a răspuns presiunii crescânde din partea Europei și a Washingtonului propunând primele negocieri directe cu Ucraina în ultimii trei ani. Trump a profitat de ofertă, sugerând chiar la un moment dat că ar putea merge în Turcia pentru a se alătura discuțiilor.
O întâlnire a avut loc la Istanbul în câteva zile, dar Putin nu a participat . El a trimis reprezentanți de nivel inferior care au repetat cereri pe care Ucraina le consideră inacceptabile.
După absența lui Putin la Istanbul, europenii l-au presat din nou pe Trump să ia în considerare exercitarea unei presiuni sporite asupra liderului rus. Aceștia au aprobat noi sancțiuni modeste împotriva Rusiei, dar continuă să lucreze la un pachet de măsuri mai puternic. Trump a anunțat că a stabilit o convorbire telefonică cu Putin, spunând că perspectivele de pace pot avansa doar dacă liderii SUA și Rusia se vor pronunța.
Când Trump a vorbit duminică cu liderii europeni, înainte de apelul telefonic cu Putin, el a semnalat că SUA s-ar putea alătura Europei în sancționarea exporturilor de energie și a tranzacțiilor bancare rusești. Senatorul Lindsey Graham (republican, Carolina de Sud), un apropiat al lui Trump, a declarat miercuri că a adunat 81 de co-semnatari ai unui proiect de lege care ar intensifica semnificativ sancțiunile energetice împotriva Moscovei.
Apelul telefonic de duminică a inclus o parte din stilul spontan caracteristic lui Trump, amestecând laude și critici la adresa liderilor europeni. L-a complimentat pe Merz pentru engleza sa frumoasă. „Îmi place tot mai mult accentul tău german”, a spus el, potrivit unei persoane care a participat la apel.
Apoi a divagat într-o critică la adresa politicilor migratorii ale Europei. Trump a spus că migrația scăpată de sub control aduce țările europene „în pragul colapsului”.
Macron, care are cea mai lungă relație cu Trump, i-a cerut acestuia să se oprească. „Nu poți insulta națiunile noastre, Donald”, a spus Macron, potrivit persoanei care a participat la apel.
Tonul, însă, a fost în general pozitiv, au spus persoanele familiarizate cu apelul. Unora le-a lăsat impresia că Trump ar putea susține noi sancțiuni dacă Putin nu ar fi de acord cu un armistițiu. Dar aceste speranțe au fost spulberate o zi mai târziu.
Discuțiile de la Vatican sunt așteptate să înceapă la mijlocul lunii iunie.