Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, marți, 7 ianuarie, obligarea României la plata de daune morale și materiale criticului de operă Alexandru Pătrașcu, noul director adjunct al Teatrului de Operetă „Ioan Dacian”. El și-a căutat dreptatea la CEDO după ce în România judecătorii l-au pedepsit pentru comentarii postate de Facebook la adresa a doi angajați ai Operei Naționale din București – dirijorul Tiberiu Soare și soprana Irina Iordăchescu. Dintre cele 22 de comentarii pentru care Alexandru Pătrașcu a fost obligat de judecătorii români să plătească daune morale, doar patru erau scrise de el, celelalte fiind postate de către alte persoane interesate de subiect.
Alexandru Pătrașcu publică, de ani de zile, cronici de operă și muzică clasică, pe pagina sa de Facebook și pe blogul personal – Despre Operă – precum și în reviste de specialitate. De câteva săptămâni, el este director adjunct al Teatrului Național de Operetă „Ioan Dacian”.
În cauza Pătrașcu vs. România, CEDO a hotărât în unanimitate că acestuia i s-a încălcat dreptul la liberă exprimare de către instanțele românești și a obligat România să-i plătească 10.653 de euro daune plus peste 6.000 de euro cheltuieli de judecată.
„Hotărârea de astăzi a CEDO sancționează România pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare sub două aspecte. Pe de o parte, pentru comentariile reclamantului pe Facebook, CEDO a aplicat jurisprudența sa constantă și a apreciat că instanțele interne nu au adus justificări suficiente și relevante pentru sancționarea sa civilă. Pe de altă parte, pentru comentariile unor terți la postările reclamantului, pentru care acesta a fost de asemenea sancționat civil”, a explicat pentru HotNews.ro avocata Diana Olivia Hatneanu, cea care l-a reprezentat pe Alexandru Pătrașcu la Curtea Europeană.
Ca element de noutate, subliniază avocata Hatneanu, CEDO a analizat în acest caz dacă în dreptul intern exista bază legală suficient de clară, dincolo de prevederile privind răspunderea civilă delictuală.
„Răspunsul instanței europene a fost negativ, mai ales având în vedere că nici instanțele naționale nu au căzut de acord cu privire la aceasta: prima instanță a apreciat că s-ar aplica prin asemănare obligațiile unui moderator TV, instanța de apel a aplicat presupuse cutume ale Facebook, iar instanța supremă a aplicat prin asemănare obligațiile portalurilor de știri, deși reclamantul e o persoană fizică”, a explicat Diana Olivia Hatneanu.
Cum a pornit totul
În 2016, a izbucnit un scandal la Opera Națională din București. Angajații cereau plecarea celor care erau de origine străină sau care lucraseră în străinătate. Principalul vizat era coregraful danez Johan Kobborg, iar scandalul s-a terminat cu plecarea acestuia, dar și Alinei Cojocaru, cea care a fost primă-balerină la The Royal Ballet, una dintre cele mai prestigioase companii de balet din lume.
Alina Cojocaru și Johan Kobborg Foto: ProfimediaLa vremea respectivă, Alexandru Pătrașcu a scris pe contul său de Facebook și pe blog despre tensiunile de la Opera Națională. Una dintre postări i-au vizau pe soprana Irina Iordăchescu și pe dirijorul Tiberiu Soare. Aceștia se numărau printre cei aproape 400 de protestatari care au semnat o petiție prin care cereau plecarea angajaților străini din operă.
La postarea semnată de Alexandru Pătrașcu au fost postate numeroase comentarii de către persoanele interesate de subiect.
Pe 5 iulie 2016, soprana și dirijorul vizați de comentariile acide, l-au dat în judecată pe Alexandru Pătrașcu la Tribunalul București, solicitând ștergerea tuturor comentariilor al căror conținut era considerat denigrator sau defăimător și să le plătească despăgubiri pentru prejudiciile de imagine.
La un an distanță, în iunie 2017, tribunalul a dat câștig de cauză celor doi și l-a obligat pe Alexandru Pătrașcu să le achite celor doi 20.000 de lei daune morale. Instanța a apreciat că respectivele comentarii „au încălcat drepturile reclamanților la imagine, la demnitate și la privată”. Chiar dacă majoritatea comentariilor aparțineau altor persoane, judecătorii au considerat că ”fapta ilicită” consta în găzduirea acestora.
Pătrașcu a contestat decizia Tribunalului București, iar Curtea de Apel București i-a admis în parte recursul pe 11 martie 2019. Instanța de apel a apreciat că numai 22 din cele 44 de comentarii postate pe Facebook depășeau limitele libertății de exprimare, considerând că ar trebui sancționate. Din cele 22 de comentarii incriminate, doar patru erau scrise de Alexandru Pătrașcu, celelalte fiind postate de alte persoane. Deși i-a admis apelul, Curtea de Apel București l-a sancționat și ea, însă a redus cuantumul daunelor morale pe care trebuia să le achite celor doi la 12.000 de lei.
Împotriva sentinței Curții de Apel București au declarat recurs atât Alexandru Pătrașcu, cât și Iordăchescu și Soare. Pe 20 februarie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție le-a respins recursurile, menținând soluția Curții.
Proces câștigat la CEDO
Nemulțumit de decizie, Alexandru Pătrașcu s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului. În plângerea înaintată în decembrie 2020, Pătrașcu reclama că hotărârile pronunțate de instanțele românești împotriva sa îi încălcă dreptul la liberă exprimare.
El a invocat și că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, arătând că instanțele din România nu au verificat temeiul faptic al comentariilor incriminate.
Completul de șapte judecători de la CEDO a constatat că Tribunalul București nu considerase necesar să identifice comentariile pentru care a fost sancționat Alexandru Pătrașcu iar Curtea de Apel București ”a abordat expresiile în cauză în mod global, fără a le analiza pe fiecare în parte”.
Judecătorii CEDO subliniază în hotărârea pronunțată pe 7 ianuarie 2025 că reclamanții, dirijorul și soprana, deși s-au simțit lezați, înainte de a-l da în judecată, nu l-au abordat pe Alexandru Pătrașcu pentru a-i cere, eventual, să acționeze în vreun fel împotriva comentariilor.
CEDO a concluzionat că instanțele românești nu au efectuat un exercițiu real de punere în balanță a intereselor tuturor celor implicați în litigiu, pentru a demonstra că hotărârea pronunțată era proporțională cu scopul legitim urmărit și corespundea ”unei nevoi sociale presante”.
Curtea Europeană a apreciat, de asemenea, că nu i se poate imputa lui Alexandru Pătrașcu inacțiunea sa în cazul comentariilor jignitoare postate de alte persoane la adresa celor doi angajați al operei. Și asta pentru că legislația românească nu are prevederi care să oblige titularul unei pagini de Facebook să monitorizeze mesajele publicate pe pagina sa de către terți.
Concluzia CEDO, în cazul de față, a fost că instanțele naționale au depășit litera dispozițiilor legale invocate, iar lui Alexandru Pătrașcu i s-a încălcat dreptul la liberă exprimare. Astfel, CEDO a obligat România să-i plătească 10.653 de euro daune (2.853 euro prejudicii materiale și 7.800 euro prejudicii morale), respectiv 6.15,33 euro cheltuieli de judecată.
”Rămâne de văzut dacă, odată rămasă definitivă, aceasta hotărâre va determina, în faza de executare, modificări legislative interne, pentru reglementarea cu precizie a condițiilor în care o persoană poate răspunde civil pentru comentariilor unor terți pe internet”, a concluzionat avocata Diana Hatneanu.
Reacția lui Alexandru Pătrașcu
La câteva ore distanță după verdictul CEDO, Alexandru Pătrașcu a scris pe blogul său despre traseul procesului la instanțele românești și cum a ajuns să câștige la instanța europeană.
„Pe scurt, cei doi au „filmat încet” (expresia le aparține) tot ce apărea pe contul meu de Facebook și au decis că eu sunt singurul vinovat și trebuie să plătesc pentru comentariile tuturor. (…). Erau comentarii legate de calitatea, sau mai degrabă lipsa de calitate artistică a celor doi și a altor protestatari. Hotărârea finală a justiției a fost una tipic românească și neasumată: am câștigat moral și am pierdut bani în același timp. Așa am ajuns să contest la Curtea Europeană a Drepturilor Omului deciziile instanțelor din țara mea. Și am câștigat azi, la aproape un deceniu distanță de evenimentele care au declanșat procesele. „Te cerți cu cei pe care-i iubești“ – m-a învățat un prieten acum mai mulți ani și mi-am adus aminte de asta când am decis să mă judec cu țara mea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nu pentru a o învinge, ci pentru a o face mai bună, atât cât mi-a stat în puteri”, a scris Alexandru Pătrașcu pe blog.