Ana Birchall, care a candidat în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, anulat între timp, a solicitat miercuri „de urgență” Curții Constituționale (CCR) să constate vacantarea funcției de președinte al României și interimatul acestei funcții.
„România este în acest moment o țară arestată și transformată într-un cazinou de jocurile de culise și aranjamentele unora sau altora! Redați-ne ceea ce ne aparține: democrația, dreptul de a alege, dreptul de a ne hotărî singuri soarta și drumul pe care vrem să mergem. Solicit de urgență ca CCR să respecte Constituția și să constate vacantarea funcției de președinte al României”, a scris, într-un mesaj publicat pe pagina ei de Facebook, Ana Birchall, potrivit Agerpres.
Aceasta arată că CCR este obligată conform articolului 146 litera g) din Constituție să constate vacantarea funcției de președinte al României și interimatul acesteia și să comunice acest lucru, de urgență, Guvernului și Parlamentului.
Interimatul este asigurat, conform articolului 98 alineatul 1 din Constituție, „în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților”, a arătat Ana Birchall.
„După comunicarea pe care trebuie legal să o facă CCR prin care se constată vacantarea funcției de președinte, în baza art. 97 alin. 2 din Constituție, Guvernul este obligat ca «în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României» să organizeze alegeri pentru funcția de președinte al României! CCR trebuie să respecte Constituția fiind cu mult în întârziere și este responsabilă de situația creată prin nedeclararea vacantării funcției de președinte al României”, a mai transmis Birchall.
Pe 6 decembrie, odată cu anularea alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională a României a decis ca actualul șef al statului, Klaus Iohannis, să rămână în funcție până la alegerea unui nou președinte.
Klaus Iohannis a motivat pe 18 decembrie, că rămânerea lui în funcție și după expirarea mandatului, în 21 decembrie, nu este o ingerință a sa, ci o prevedere clară din Constituție, pe care Curtea Constituțională (CCR) a vrut să o sublinieze. „Dacă aș pleca, ar trebui să plec doar prin demisie. Nu aș face-o fără o motivație extrem, extrem de solidă. Și aș face-o doar dacă ar exista un interes public major”, a susținut Iohannis, într-o conferință de presă la Bruxelles.
„Nu este o ingerință din partea mea în treburile constituționale, ci este articol de Constituție că mandatul se încheie când noul președinte depune jurământul. Punct, fără nicio posibilitate de interpretare. CCR nu mi-a prelungit mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească acest articol deși are doar un rând. CCR a subliniat că există acest articol și acesta se aplică. CCR a spus, atenție, că este lege și legea se aplică. Eu nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituția îmi spune că trebuie să stau? Nu este o alegere”, a declarat Iohannis, la Bruxelles.
CCR a anulat întregul proces electoral al alegerilor prezidenţiale, prin hotărârea nr. 32. Astfel, turul al doilea al scrutinului prezidenţial, ce urma să aibă loc pe 8 decembrie, nu s-a mai desfăşurat.
Curtea şi-a motivat decizia pe baza documentelor desecretizate pe 4 decembrie 2024și prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din data de 28 noiembrie, transmise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – Direcţia Generală de Protecţie Internă, Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).
Din examinarea documentelor desecretizate, CCR a constatat că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele, de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice, au spus judecătorii constituționali.
Informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI în ședința CSAT de la finalul lunii noimebrie au indicat faptul că finanţarea campaniei candidatului proto-legionar Călin Georgescu pe rețeaua de socializare TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este „o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse”.
Marți, Ana Birchall a anunțat, tot prin intermediul unei postări pe Facebook, că va candida și la scrutinul prezidențial din 2025.
„De 35 de ani am fost obligați să alegem „răul cel mic cu votul util cu care am fost păcăliți de fiecare dată”. De mult prea mult timp am fost nevoiți să ne mulțumim cu mai puțin decât merităm, să ne punem speranțele în promisiuni goale (…) Știu cât de mult ați fost dezamăgiți de-a lungul ultimilor anilor. Știu cât de greu a fost să credeți că lucrurile se pot schimba cu adevărat. Dar astăzi, vă spun cu încredere, speranță și responsabilitate: se poate! Ne facem bine dacă avem curajul să credem în noi înșine”, a scris Ana Birchall.
Ea a reluat sloganul sub care a candidat și data trecută, „Ne Facem Bine”, și a schițat un program cu care se va prezenta în fața alegătorilor la viitorul scrutin prezidențial.
„România are nevoie de un președinte care să fie un lider pentru toți românii, nu doar pentru unii din cercul lui de interese. Un președinte care știe să lupte pentru respectarea legii, eliminarea corupției organizate, a politicii furtului, a incompetentei și jocurilor de culise. România și românii au nevoie de un președinte care știe, mai presus de orice, să vă asculte și să vă reprezinte și aici, acasă”, a susținut ea Birchall.
La scrutinul din noiembrie 2024, Ana Birchall a candidat din postura de independent și a obținut 42.853 de voturi, adică 0,46% din voturile exprimate.