Consiliul Uniunii Europene a convenit vineri asupra poziţiei sale referitoare la propunerea de actualizare a normelor de drept ale UE privind abuzul sexual asupra copiilor şi exploatarea sexuală a acestora, normele revizuite extinzând definiţia infracţiunilor pentru a include, de exemplu, formele de abuz sau exploatare facilitate de noile instrumente online.
Această poziţie a Consiliului UE stă la baza iniţierii discuţiilor cu Parlamentul European în vederea ajungerii la un acord cu privire la un text final al reglementării, informează un comunicat al instituţiei difuzat vineri și citat de Agerpres.
„Protecţia copiilor – persoanele cele mai vulnerabile din societăţile noastre – trebuie să fie prioritatea noastră. Prin aceste noi norme, intensificăm lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor, inclusiv în ceea ce priveşte streamingul în direct al abuzurilor sau utilizarea inteligenţei artificiale pentru generarea de materiale care conţin abuzuri”, a declarat ministrul ungar al justiţiei Bence Tuzson, în numele preşedinţiei semestriale a Consiliului UE.
Pentru a se asigura că toate formele de abuz sexual asupra copiilor şi de exploatare sexuală a copiilor sunt incriminate, statele membre au convenit să actualizeze definiţia acestor infracţiuni. Potrivit noilor norme, statele membre sunt obligate să incrimineze, să ancheteze şi să urmărească penal infracţiunea de streaming în direct al abuzurilor sexuale asupra copiilor. Plata unei sume de bani pentru a avea acces la un streaming în direct al unor abuzuri sexuale asupra copiilor este un fenomen aflat în creştere în ultimii ani.
De asemenea, directiva actualizată asigură includerea în definiţia infracţiunii a imaginilor realiste din cadrul materialelor care conţin abuzuri sexuale asupra copiilor. Acest lucru va permite să se dea un răspuns mai bun la apariţia din ce în ce mai frecventă a materialelor care conţin abuzuri de tip deepfake sau generate de Inteligenţa Artificială.
În plus, Consiliul a introdus o infracţiune care constă în furnizarea de instrucţiuni cu privire la modul în care se poate comite abuzul sexual asupra copiilor, exploatarea sexuală a copiilor sau ademenirea copiilor în scopuri sexuale. Este pasibilă de pedeapsă o persoană care, de exemplu, distribuie şi produce un manual – care poate fi un pliant, o carte sau un ghid online – care ajută alte persoane să comită un abuz sexual asupra unui copil.
Pedepsele pentru multe dintre infracţiuni au fost majorate. De exemplu, atunci când se profită abuziv de o situaţie de vulnerabilitate deosebită a copilului, în special ca urmare a unei dizabilităţi, pentru a practica activităţi sexuale cu un copil, făptuitorul va fi pedepsit cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puţin 10 ani, în loc de 8 ani în prezent. De asemenea, pedeapsa maximă cu închisoarea este majorată, fiind de cel puţin 5 ani faţă de 3 ani în prezent, atunci când copilul a împlinit vârsta consimţământului sexual.
Statele membre pot prevedea pedepse chiar şi mai severe în legislaţia lor naţională, notează comunicatul Consiliului.
La fel ca în cazul legislaţiei actuale, definirea vârstei consimţământului sexual, adică vârsta sub care este interzisă practicarea activităţilor sexuale cu un copil, rămâne în sfera competenţei naţionale.
Cu toate acestea, normele modificate stabilesc mai clar că practicarea de activităţi sexuale cu copii care au împlinit vârsta consimţământului sexual ar trebui să fie pasibilă de pedeapsă în cazul în care copilul nu consimte. Directiva prevede că consimţământul trebuie dat în mod voluntar, ca expresie a voinţei libere a copilului, şi că poate fi retras în orice moment. Aceasta stabileşte, de asemenea, că nu se poate considera că există consimţământ în cazurile în care copilul nu este în măsură să îşi exercite liberul arbitru.
Pentru a se asigura faptul că victimele se pot adresa efectiv justiţiei, Consiliul a introdus un nou alineat privind termenele de prescripţie. Acesta garantează că infracţiunile pot fi anchetate şi urmărite penal o perioadă de timp suficientă după ce victima a împlinit vârsta majoratului. Această perioadă este de cel puţin 10 ani în cazul infracţiunilor pasibile de o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puţin cinci ani şi de cel puţin 20 ani în cazul infracţiunilor pasibile de o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puţin 10 ani.
Noile norme vor contribui, de asemenea, la facilitarea semnalării cazurilor de abuz sexual asupra copiilor sau de exploatare sexuală a copiilor. Statele membre UE vor trebui să se asigure că victimele pot semnala aceste infracţiuni prin canale online accesibile, uşor de utilizat, sigure şi disponibile cu uşurinţă. Informaţiile privind modul în care poate fi semnalat abuzul sexual şi instrumentele utilizate în acest scop ar trebui să fie concepute şi accesibile într-un mod adaptat copiilor şi să utilizeze un limbaj adaptat copiilor.
Sprijinul acordat victimelor abuzului sexual asupra copiilor şi ale exploatării sexuale a copiilor va fi, de asemenea, îmbunătăţit. Conform textului Consiliului, victimelor acestor infracţiuni trebuie să li se ofere asistenţă medicală adaptată vârstei şi sprijin emoţional, psihologic, psihosocial şi educaţional, precum şi consiliere juridică. Noua directivă va include, de asemenea, norme privind cazarea provizorie a victimelor.
Poziţia Consiliului include noi norme privind despăgubirile acordate victimelor şi persoanelor care au suferit în copilărie abuzuri sexuale. Potrivit poziţiei Consiliului, statele membre trebuie să se asigure că victimele au dreptul de a solicita de la autorul infracţiunii despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a infracţiunilor, astfel cum sunt definite în prezenta directivă a UE.
Pentru a monitoriza şi a evalua fenomenul abuzului sexual asupra copiilor şi al exploatării sexuale a copiilor, colectarea datelor este esenţială. Prin urmare, noile norme obligă statele membre să dispună de un sistem de colectare, dezvoltare, producere şi difuzare a statisticilor privind infracţiunile. Statisticile pe care statele membre vor trebui să le colecteze includ numărul anual de infracţiuni semnalate şi de condamnări pentru acest tip de infracţiuni, precum şi numărul anual de persoane urmărite penal şi condamnate pentru infracţiunile în cauză.
Normele actuale ale UE privind abuzul sexual asupra copiilor şi exploatarea sexuală a copiilor au fost convenite în 2011. Un studiu al UE a constatat că prezenţa online sporită a copiilor şi evoluţiile tehnologice creează dificultăţi pentru autorităţile de aplicare a legii şi dau naştere unor noi posibilităţi de abuzuri. Revizuirea de care se ocupă în prezent legiuitorii UE este menită ia în considerare aceste evoluţii.
Această actualizare a normelor penale vine în completarea unei propuneri care stabileşte în sarcina companiilor din domeniul internetului obligaţia de a detecta, a raporta şi a elimina materialele care conţin abuzuri sexuale asupra copiilor din cadrul serviciilor lor. Negocierile cu privire la această propunere sunt încă în desfăşurare.