Profesorul Sorin Costreie a apărut alături de Nicușor Dan la dezbateri, în public. Președintele ales a spus că are mare încredere în el în domeniul învățământului și cercetării. Costreie crede că bullshitul e mai periculos decât minciuna. „Dacă îți pasă de minciună și ești conștient că minți, știi măcar care e adevărul. În bullshitul lui Georgescu, nici nu mai contează adevărul. Crezi orice spui”.
- Într-un interviu acordat publicului HotNews, Costreie, 54 de ani, profesor de filosofie la Universitatea din București, explică de ce consideră că, prin rezultatul lor, alegerile prezidențiale din România ”au arătat că există un antidot pentru conspirații și fake news: repetarea adevărului științific și a unui proiect realist de țară”.
- ”Nu cred într-o diferenţă între diaspora educată și cea needucată, ci într-o diasporă atentă și una neatentă”, spune cel care a stat 8 ani în diaspora, având cetățenie română și canadiană. Vorbește 5 limbi străine, potrivit propriului CV.
- Costreie crede ceea ce vedem nu e doar un conflict acut între Vest și Est, între libertate și autocrație. El spune că am trecut, în România, și printr-un război între două feluri de a înțelege lumea.
- “Georgescu a câștigat cu bullshit: fake news și minciună și conspirații. Simion a venit cu agresivitate și injurii. Care a fost soluția Nicușor Dan? Informațiile repetate seară de seară, de la o televiziune la alta, dintr-o bulă în alta, își arată credibilitatea şi adevărul. Se spune că e greu să combați bullshitul. Iată că o soluție a dat-o Nicușor Dan. El a dat o atitudine, atitudinea unui om onest și coerent”
Hotnews: Domnule profesor Costreie, care este fotografia momentului? Spuneați că suntem “într-un bullshit”, pe pagina de Facebook.
Sorin Costreie: Adevărul este că ne-a trecut nu glonțul pe la ureche, ci ghiuleaua deasupra capului. Nicușor Dan a înțeles momentul, e foarte deschis și a preluat câteva idei. Pentru un consilier, asta e foarte important. Să vezi că ideile discutate de tine sunt preluate şi intră în acțiune.
Nicușor Dan, la balconul hotelului Cișmigiu, de pe Bld. Elisabeta din București, unde oamenii au ieșit să sărbătorească victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale
„Nicușor Dan a fost pe fază tot timpul. Uneori e mai greu, la dezbateri, să te lupți cu un scaun gol decât cu un om”
– A fost Dan un tocilar în această campanie electorală?
– Deloc. Un tocilar doar repetă, ori el a înțeles și folosit foarte bine cele discutate. Aceasta este marca unui om inteligent care învață și se adaptează contextului repede şi uşor.
– Inclusiv fostul președinte Băsescu a remarcat că nu se aștepta ca Dan să asimileze atât de repede teme mari.
– Nu știu, şi eu sunt mirat. Ce să spun, jos pălăria! A impresionat pe multă lume această capacitate de a fi prezent și de a fi prezent cap-coadă timp de ore în șir la dezbateri, interviuri, mitinguri…etc. Nu-i puțin lucru, toți avem o sinusoidă a atenției. Dar el a fost constant. Adică, pe românește, a fost pe fază tot timpul. La dezbateri s-a luptat cu un scaun gol. Asta e chiar mai greu decât confruntarea cu un om. N-ai interlocutor și atunci ești propriul tău concurent.
– Ce vreți să spuneți prin a fi “propriul concurent”?
– Păi, când n-ai cu cine să dezbați în mod real e ca un joc de șah cu tine însuți. Te lupţi cu propriile limite.
„Extremiștii cu care Simion se întâlnea vizau exact alungarea diasporei noastre din ţara respectivă
-Cum l-ați văzut pe George Simion?
–Am avut un “om de galerie”, care a făcut atâtea valuri: “vino, facem dezbatere oricând, oriunde!”. După aceea a lipsit exact de la propriul meci și a lipsit sistematic. Și pentru ce? A avut, în acest timp, întâlniri cu niște lideri extremiști. Și aici cred că ar fi trebuit sa aibă o problemă exact cei din diaspora, cei care l-au votat. Extremiștii cu care Simion se întâlnea (n.r. Matteo Salvini și declarația sa despre ”sclavii români”) vizau exact alungarea diasporei noastre din ţara respectivă. Am preluat perspectiva de la Micutzu.
„În bullshit, când spui orice, crezi orice”
-Care a fost soluția Nicușor Dan?
-Informațiile repetate seară de seară, de la o televiziune la alta, dintr-o bulă în alta, își arată credibilitatea şi adevărul. Se spune că e greu să combați bullshitul. Iată că o soluție a dat-o Nicușor Dan. El a dat o atitudine, atitudinea unui om onest și coerent.
Se vedea că dorința lui este să răspundă oamenilor, să răspundă mass-mediei și se lua la trântă cu problemele, adică nu le ocolea. Și asta este foarte important, pentru că în bullshit, concept forjat de un filosof american, Harry Frankfurt, de la Princeton: nu-ți mai pasă nici măcar de minciună. Când spui orice, crezi orice.
Dacă îți pasă de minciună și ești conștient că minți, știi măcar care e adevărul. În bullshitul lui Georgescu, nici nu mai contează adevărul. Spui de toate, pentru toți, fără să-ți mai pese de date, de adevăr, de știință.
„I se reproșa că uneori ezita, că nu era rapid, ori el se vedea că se gândește la probleme”
-Cum ați caracteriza lupta?
-A fost o luptă între două modele de a înțelege realitatea, o luptă între adevăr și neadevăr. S-a aplicat o tehnică veche de manipulare de pe timpul lui Goebbels. Repeţi o minciună la nesfârşit până ea devine adevăr, până este crezută. Nicușor Dan a venit cu o atitudine rațională, a unui matematician care realmente a studiat problemele. I se reproșa că uneori ezita, că nu era rapid, ori el se vedea că se gândește la ele.
„Educația trebuie astfel să reconcilieze aceste două lumi”
-Ce-i cu educația, marea problemă a momentului?
–România acum este divizată cum nu cred că a fost vreodată. Și educația trebuie astfel să reconcilieze aceste două lumi. Iar reconcilierea înseamnă includerea tuturor sub aceeaşi cupolă a şcolii. Asta înseamnă incluziune.
Nicușor Dan nu a ridicat tonul, nu a exclus pe nimeni. A reușit să privească spre hiatus-ul acesta social și să arate coerent, în felul lui, cum poate să ajute. Adică să gândești științific, nu să memorezi, ci să-ți pui întrebări, să cauți. Toate acestea au un rost. Și acesta e rostul școlii: să ne unească şi să ne facă să înțelegem mai bine lumea.
George Simion și Nicușor Dan, la dezbaterea prezidențială de la Euronews Foto: Inquam Photos / Malina NoroceaProfesorul spune că lipsa educației s-a văzut în apariția „personajului misticoid Georgescu”
-Când ați dialogat cu Nicușor Dan, care ați considerat că era cel mai mare rău?
-Lipsa educației. Deoarece este o problemă de securitate națională. Mie mi-a fost clar acest lucru atunci, în noiembrie, când am fost loviți de apariția acelui personaj misticoid. Era clar că este o problemă de securitate națională.
Nu este o metaforă. În astfel de momente, se poate da peste cap totul. Lipsa educației este o problemă de securitate națională.
În astfel de momente de bullshit putea să se înece România. Nu mai contează economicul, socialul, nici armata, nimic; pentru că totul devine în zadar dacă ai astfel de oameni pe care poţi să îi manipulezi în mod masiv.
Gândește-te că degeaba poți să iei cele mai bune echipamente de apărare, dacă cei care le operează sunt fie telecomandați, fie nu au capacitatea de a manipula astfel de arme sofisticate.
Când ai astfel de “mase”, tu poți să dai peste cap totul: un regim, o ţară, orice și asta îți va afecta profund toată societatea.
„Și eu am fost departe de ţară 8 ani și știu cum îţi dau lacrimile când auzi Tudor Gheorghe”
-Cum vedeți votul în diaspora?
-Diaspora care s-a integrat mai recent în străinătate, cea de acum 5-10 ani, a avut un cuvânt la primul tur. Apoi, la turul 2, a votat masiv și diaspora deja integrată, cea care a contrabalansat votul celeilalte, a celei reprezentate de cei care nu sunt cumva bine înrădăcinaţi nici acolo, nici aici.
Și, din punctul acesta de vedere, înțeleg revolta. Da, și eu am fost departe de ţară 8 ani și știu cum îţi dau lacrimile când auzi Tudor Gheorghe. Repet, nu cred într-o diferenţă între diaspora educată și cea needucată, ci într-o diasporă atentă și una neatentă.
S-au speculat durerile lor, acolo a fost emoție copleşitoare. Iar când eşti copleşit de emoţie, nu mai eşti raţional, îţi pierzi rațiunea, iar când nu mai este rațiune, nu te mai gândești la consecințe. Votezi visceral. Și exact asta s-a întâmplat.
Secție de vot din Marea Britanie Foto: Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – FacebookAndrei Pleșu spunea că rolul intelectualilor în societate este ca al usturoiului în organism
-Ce-i de făcut?
–O să-l citez pe Andrei Pleșu care spunea că rolul intelectualilor în societate este ca al usturoiului în organism. Dacă mănânci usturoi și ai tensiune mare, usturoiul o scade. Dacă mănânci usturoi şi ești hipotensiv, usturoiul crește tensiunea. Ori noi, ca intelectuali, cred că exact asta trebuie să facem când tensiunea e prea mare, trebuie s-o temperăm. Trebuie să liniștim lucrurile și să aducem lumea înapoi la raționalitate și la o dezbatere bazată pe argumente.
-Nicușor Dan a devenit un model. Ca Becali, ca influencerii.
–Da, felul lui de expunere și de acțiune a fost exact ca a unui model. Am ales între un “tocilar” și un “golan”. Mă refer la modele, la tipologii, nu e o insultă.
Și aici nu vorbesc de un simplu tocilar, ci un tocilar ilustru, un olimpic internațional de două ori. Adică bun, o dată, poate ai avut și noroc, dar a 2-a oară deja arată ceva. Un om care are un doctorat la Sorbona.
Ce-ar fi fost să iasă “șeful de galerie”? Ce am mai fi putut să le spunem copiilor noştri? Ia uite, ia uite ce model avem! Uite cum se ajunge în fruntea statului: prin violenţă, manipulare şi minciună.
Rezultatul m-a bucurat foarte tare ca profesor, că a câștigat un matematician olimpic. Statisticile ne arată că în câțiva ani lucrurile vor fi foarte grave. Și nu e vorba doar de matematică. Este vorba de tot mai puțini studenți în facultățiile de ştiinţe exacte, care ne arată cum să înțelegem și să descifrăm universul fizic. Vorbesc de fizică, de chimie, de biologie, de geografie, de științele exacte, în general.
Nicușor Dan, în mijlocul susținătorilor săi, după câștigarea alegerilor prezidențiale. Foto: Inquam Photos / George Călin„Am votat că pământul e rotund”
-Rusia?
-România a fost la o răscruce importantă. Nu doar opțiunea rusă putea fi definitivă, dar putea să afecteze profund mai ales felul nostru de a gândi lumea în mod democratic şi raţional.
-Ce am votat?
-Am votat că pământul e rotund. Conspiraționiștii care cred că pământul e plat au vrut să organizeze o expediție dorind să ajungă la capătului lui, doar că ei își luaseră aparate GPS (Global Position System) ce se bazează tocmai pe ideea că pământul este rotund.
Ce ne arată acest lucru? Că știința asta face, demontează mituri sau minciuni. Nu doar cercetează, dar e atentă şi la mijloacele prin care o face. Pământul plat, pe care se bazează Simion, Georgescu și alții ca ei, este o teorie a conspirației.
Nu ține neapărat de nivelul de educație, ci de faptul că ești un om ales deoarece ai acces la niște secrete doar grupului tău relevate. Adică dacă se întâmplă o revoluție, imediat știi că în spatele ei sunt niște bancheri și masoni. Și conspirațiile au o atractivitate, pentru că mintea noastră vrea explicații. Ori conspiraţiile asta oferă: explicaţii facile.
„Ce se poate face acum este: educație, educație, educație”
Elevi din România. Foto: Adina Muntean / Shutterstock-Ce poate face mandatul nicușorian? Societatea nu are răbdare.
-În educație, lucrurile imediate sunt greu de de atins deoarece efectele le vezi pe termen lung.
La întrebarea ce se poate face acum este: educație, educație, educație. Specific, ce se poate face, în educație, este să ne asigurăm prin toate metodele că vom avea parte de ce spuneam la început, de incluziune și de o educație de calitate, bazată pe principii și valori, de o educație care să stârnească copilul în sensul bun, să-l facă să gândească, să-l facă să cunoască, să trezească mirarea din el. Iar toate acestea pot fi realizate doar dacă ai un model coerent.
Altfel spus, noi trebuie să știm acest lucru, ca societate, și să ne punem problema ce fel de absolvenți vrem să scoatem din școala primară, din liceu, din universități, din programele post-universitare.
Trebuie să știm cam ce vrem, care e profilul absolventului și în funcție de acest profil să creionăm, cu ajutorul celorlaltor instrumente (planuri-cadru, manuale, programe) cum putem să ajungem la aceast profil.
„În învățământ trebuie să îi păstrezi pe cei mai buni absolvenți ai tăi”
-De unde luăm profesorii?
–Mie nu-mi place sintagma aceasta, după cum nu-mi place nici sintagma “piața muncii” sau altele asemănătoare. Doar un profesor de calitate poate să stârnească în sens bun copiii. Și o poate face chiar dacă nu are neapărat cele mai bune manuale, planuri-cadru și lucruri de tipul acesta și invers: poți să ai cele mai bune manuale, planuri-cadru și toate aceste instrumente, dar dacă profesorii nu sunt de calitate, atunci nici învățământul nu va fi de calitate.
Așadar, trebuie să ne uităm atent la aceste aspecte pentru a avea o educație de calitate. Sunt convins că, ulterior, se vor vedea şi rezultatele, în sensul în care vor scădea atât rata anafalbetismului funcțional, cât și cea a abandonului școlar. Aceste două probleme sunt cumplite pentru noi, ca societate.
Alertă: cum găsim profesorii buni
-De ce?
-Pentru că aceste rate au atins valori foarte ridicate și trebuie să facem tot ce putem pentru a le reduce, astfel încât să avem o țară și niște semeni care înțeleg mai bine lumea în care trăiesc și cu care ne putem înțelege mai ușor.
-De unde să luăm aceşti profesori de calitate?
-Ei sunt peste tot. Eu știu mulți absolvenţi de calitate care ar fi vrut să rămână în învățământ și din multe motive (salariale, de statut, de program…etc), nu au rămas în educație. Eu sunt convins că oamenii de calitate vor rămâne acolo dacă creăm condiţii favorabile.
Este vital să facem acest lucru deoarece în învățământ trebuie să îi păstrezi pe cei mai buni absolvenți ai tăi. Ori, dacă ție îți vin acolo doar câțiva idealiști care nu vor decât asta și alții care nu pot să facă altceva, e clar că astfel, an de an, educaţia se degradează.
E ca un avion în picaj: întâi trebuie să-l redresezi și, încet, încet, să-l faci să se ridice. Odată cu educația se va ridica totul: economia, bunăstarea, securitatea noastră.