Cumularea efectelor tarifelor comerciale impuse de președintele Trump confirmă un impact negativ asupra creșterii economice din România între 0,17-0,26 puncte procentuale, arată o analiză făcută de experții Băncii Naționale, consultată de HotNews. Adică exact creșterea economiei României din primul trimestru al acestui an.
Aproape două treimi din acest impact provin din expunerea indirectă prin lanțurile valorice europene, ceea ce confirmă importanța poziționării României ca furnizor intermediar în structurile comerciale ale zonei euro, arată documentul. Analiza are la bază datele din data de 30 aprilie 2025.
Cadrul macroeconomic global se află în pragul unor modificări profunde aduse de schimbarea politicilor comerciale adoptate de SUA odată cu instalarea noii administrații la începutul anului 2025, notează autorii documentului, iar decizia de impunere de tarife asupra importurilor din țările partenere, precum și întregul proces din jurul acesteia (timpii de așteptare, negocierile bilaterale, exceptările și amânările care au avut loc), au afectat deja economia globală prin creșterea substanțială a gradului de incertitudine.
Cel mai vizibil canal prin care un șoc tarifar afectează țările partenere este cel comercial, prin restrângerea exporturilor, prezenta analiză propunându-și să evalueze efectele noilor tarife vamale asupra tranzacțiilor internaționale ale economiei românești. Acesta este însă doar unul dintre canalele de influență, efectele unui șoc tarifar propagându-se rapid și asupra altor dimensiuni ale economiei (prin creșterea prețurilor de producție, scăderea gradului de ocupare, majorarea costurilor de finanțare etc.).
Având o economie deschisă de mici dimensiuni, România este vulnerabilă în fața consecințelor protecționismului comercial
Deși exporturile de bunuri către Statele Unite au o pondere relativ modestă, de circa 2,5% din total, expunerea comercială indirectă este relevantă, în contextul integrării în lanțurile de producție ale zonei euro, care exportă produsul finit către SUA, precizează analiza BNR.
România furnizează bunuri pentru industriile de export ale Germaniei, Franței și Italiei – în special în sectoarele de echipamente electrice, auto și produse chimice. Astfel, o contracție a importurilor americane în urma impunerii tarifelor exercită un efect asupra economiei românești și prin partenerii terți din nucleul zonei euro.
Evaluarea impactului are la bază un model teoretic conform căruia o economie (SUA) poate opta, în cadrul fiecărui sector de activitate, pentru bunuri produse local sau importate, acestea fiind caracterizate de o elasticitate de substituție constantă (în esență, ea cuantifică măsura în care importurile și producția locală sunt substituibile sau complementare).
Prin urmare, alegerea corectă a elasticității devine crucială pentru estimarea impactului tarifar, spun autorii analizei. Literatura de specialitate distinge între două tipuri de elasticități: cele micro (specifice unor analize cu un nivel mai profund al dezagregării) și cele macro. Elasticitatea micro reflectă substituția între bunuri din două țări străine distincte – de exemplu, între autovehiculele produse în Germania și cele produse în Japonia – și tinde să aibă valori mai ridicate, reflectând concurența directă dintre furnizori similari. Pe de altă parte, elasticitatea macro exprimă substituția între un bun importat în ansamblul său și un bun similar produs pe plan intern.
Șocul tarifar este resimțit diferit între sectoarele economice ale României, în funcție de canalul comercial. Sectoarele cu expunere directă – precum echipamentele electrice sau produsele metalurgice – sunt afectate prin relațiile comerciale bilaterale directe cu SUA. Ele exportă volume semnificative pe piața americană, fiind primele afectate de majorările tarifare. În paralel, sectoarele cu expunere indirectă – precum industria auto sau cea a mașinilor și echipamentelor – sunt influențate prin integrarea lor în lanțurile valorice europene.
Noul set de măsuri are potențialul de a majora impactul estimat la 0,24-0,37 puncte procentuale, spun economiștii BNR
Inclusiv producătorii de mobilă s-au plâns că sunt direct loviți de tarife, ei cucerind relativ recent piața americană. Partea proastă este că aceste schimbări lovesc și contractele lor în curs de derulare, contracte care nu mai pot fi schimbate. Producătorii români discută acum cu revânzătorii, cu marii retaileri, cu distribuitorii, despre contractele pe anul următor.
„Cu o cifră anuală de circa 2,5 miliarde de euro, România este unul dintre cei mai mari exportatori de mobilă din Europa, având clienți în peste 120 de țări. Avem lemn de calitate, meșteri pricepuți, designeri de produs, creăm mobilă inovativă, multifuncțională, modernă sau mobilier de lux, avem o tradiție în prelucrarea superioară a lemnului, dar acum ne simțim copleșiți de taxe și impozite, de reglementări, de decizii care se iau ad-hoc, iar industria românească de mobilă își pierde treptat competitivitatea. Producătorii fac înțelegeri cu revânzătorii, cu marii retaileri, cu distribuitorii, pe termen lung. Nimeni nu poate ține pasul cu toate aceste decizii care se iau peste noapte”, a declarat pentru HotNews Nadina Nedelea Rus, director executiv Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR.
La începutul lunii aprilie a fost anunțată intenția creșterii tarifului general aplicabil tuturor bunurilor originare din UE (mai puțin cele specifice menționate mai sus) de la 10% la 20%, cu termenul inițial de intrare în vigoare stabilit pentru 9 aprilie 2025. Aplicarea acestuia a fost însă amânată oficial cu 90 de zile.
Folosind cadrul teoretic prezentat, concretizarea acestui nou set de măsuri are potențialul de a majora impactul estimat la 0,24-0,37 puncte procentuale.
Potrivit evaluărilor recente ale FMI, publicate în aprilie 2025, tarifele comerciale impuse de Statele Unite au generat un șoc negativ semnificativ asupra economiei globale și europene. FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere globală pentru 2 025 la 2,8%, față de 3,3% estimat anterior și la 3,0% pentru 2026.
Pentru zona euro, creșterea economică este estimată la 0,8% în 2025 și la 1,2% în 2026, ambele prognoze fiind reduse cu 0,2 puncte procentuale față de estimările anterioare. Metodologia utilizată de FMI implică modelul GIMF (Global Integrated Monetary and Fiscal Model), care ia în considerare efectele directe ale tarifelor asupra comerțului și producției, precum și efectele indirecte prin intermediul incertitudinii politicilor comerciale și reacțiilor piețelor financiare.
Canalele de transmisie includ reducerea comerțului internațional, incertitudinea politicilor comerciale, volatilitatea piețelor financiare și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare
Într-un cadru teoretic similar, Banca Franței (2025) estimează un impact de -0,3 puncte procentuale din PIB pentru zona euro, în timp ce Banca Centrală Europeană evaluează efectul agregat asupra PIB al Uniunii Europene la -0,2 puncte procentuale pentru 2025, respectiv -0,1 puncte procentuale pentru 2026.
În ansamblu, literatura economică și estimările oficiale converg asupra faptului că tarifele comerciale impuse de SUA pot avea un impact negativ semnificativ asupra creșterii economice, în special prin reducerea volumului exporturilor și perturbarea lanțurilor globale de valoare. În funcție de gradul de deschidere al economiilor și de intensitatea legăturilor comerciale cu partenerii afectați, estimările variază.
Rezultatele evaluării realizate reflectă vulnerabilitatea exportatorilor locali pe filieră directă, dar mai ales rolul pe care România îl joacă în lanțurile valorice europene.