Sinteza SA, o companie românească privată din industria chimică, și-a informat acționarii și investitorii de pe bursă că a renunțat la investiția într-o fabrică de baterii industriale pentru stocarea energiei electrice, care beneficia de fonduri PNRR. Decizia a fost luată pe 19 mai de către Consiliul de Administrație al companiei. Ministerul Energiei a transmis un comunicat de presă că Ministerul Energiei nu a efectuat plăți către Sinteza SA, astfel că nu se înregistrează un impact financiar negativ asupra fondurilor gestionate prin PNRR.
Proiectul a fost anunțat în noiembrie 2024 împreună cu americanii de la Lockheed Martin, după ce a fost semnat un acord. „Acest acord stabilește cadrul în care părțile vor începe procesul de dezvoltare a unei viitoare fabrici în valoare de 50 de milioane de euro, care va produce 30.000 de tone de electrolit negativ pe an, începând din vara anului 2026. Aceasta va fi prima fabrică europeană de acest tip și cea mai mare din lume”, se arăta într-un comunicat al Sinteza SA din 20 noiembrie 2024.
Sinteza SA susține că decizia a fost luată în urma „unei evaluări interne aprofundate și a unei alinieri strategice cu partenerul nostru tehnologic, Lockheed Martin”. Lockheed Martin este o companie americană specializată în domeniul militar, al securității și al tehnologiilor avansate.
Proiectul viza „înființarea unei noi capacități de producție, testare și reciclare a electroliților utilizați pentru fabricarea de baterii industriale pentru stocarea energiei electrice”. Era finanțat în baza Contractului nr. 344/27.12.2024 prin programul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
„Decizia reflectă concluziile unei analize amănunțite de fezabilitate și ale unei evaluări comerciale, efectuate de Sinteza SA, care au avut în vedere o varietate de factori relevanți. Tehnologia redox flow este promițătoare și strategic valoroasă pe termen lung pentru sectorul energetic, insa momentul actual nu oferă încă toate condițiile necesare pentru lansarea sustenabilă a acestui proiect”, arată Sinteza SA.
Potrivit companiei, „analiza a ținut cont, printre altele, de dinamica generală a pieței pentru soluții de stocare de durată mare și de caracteristicile actuale ale cererii, fără a pune sub semnul întrebării potențialul colaborărilor viitoare în această direcție”.
Compania mai afirmă că în etapa recentă de analiză, au fost explorate opțiuni de ajustare a modelului de afaceri inițial.
Sinteza SA susține că aceste variante ar fi implicat o extindere considerabilă a ariei de implementare, precum și o creștere substanțială a angajamentului investițional și a nivelului de risc.
„Având în vedere contextul actual de piață, o astfel de implicare nu ar putea fi susținută, în acest moment, pe baze strategice solide. Deși proiectul beneficiază de sprijin nerambursabil aprobat de Ministerul Energiei, analiza actualizată a indicat că, în contextul actual, condițiile necesare pentru susținerea viabilității economice nu sunt pe deplin întrunite. În aceste condiții, continuarea implementării ar putea genera un nivel de expunere care nu corespunde pe deplin principiilor noastre de prudență strategică și gestiune responsabilă a resurselor, în acord cu obiectivele pe termen lung ale companiei și cu interesele acționarilor”, a precizat compania.
Astfel, Sinteza SA demarează procedurile formale privind încetarea implementării proiectului și a contractului de finanțare aferent.
Ministerul Energiei susține, printr-un comunicat de presă, că a inițiat un dialog cu beneficiarul finanțării, în vederea identificării celor mai potriviți pași de urmat pentru a asigura continuitatea obiectivelor asumate la nivel național în cadrul PNRR, măsura I4.1 – Sprijinirea investițiilor în întregul lanț valoric al bateriilor (producție și/sau asamblare și reciclare).
„Deși compania Sinteza SA a decis oprirea proiectului, Ministerul rămâne angajat în promovarea și susținerea apelului dedicat producției de baterii în România. Menționăm că, până la acest moment, Ministerul Energiei nu a efectuat plăți către Sinteza SA, astfel că nu se înregistrează un impact financiar negativ asupra fondurilor gestionate prin PNRR”, precizează Ministerul Energiei.
Acesta mai afirmă că va continua să identifice și să susțină proiectele viabile, astfel încât România să își reducă dependența de importuri și să contribuie activ la autonomia energetică a Uniunii Europene.