Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, marți, cererea autorităților americane de extrădare a elevului de 17 ani din România acuzat de FBI că în urmă cu doi ani a trimis sute de amenințări cu bombă unor instituții publice din Statele Unite. El este acuzat de către autoritățile americane de apartenență la grupuri infracționale online „care vizează, manipulează și extorchează victimele pentru a le determina să comită acte de violență, exploatare sexuală și automutilare”.
Adolescentul de 17 ani este elev la Liceul Teoretic Bulgar „Hristo Botev” din București, iar acuzațiile grave care i se aduc sunt în contradicție cu imaginea pe care acesta o are la școala unde învață, conform directoarei liceului.
„Nouă nu ni s-a adus la cunoștință, nu am primit nicio informare oficială în legătură cu situația sa. Nu știm ce s-a întâmplat. Este un elev foarte cuminte, iar când spun cuvântul foarte, chiar este foarte, nu exagerez. Asta este tot ce pot să vă spun”, a declarat pentru HotNews.ro Florica Demeter, directoarea Liceului Teoretic Bulgar “Hristo Botev”.
Arestat la domiciliu din luna ianuarie a acestui an, după ce autoritățile americane au inițiat procedurile de extrădare, tânărul a primit permisiunea judecătorilor de a urma cursurile școlare. Măsura preventivă a fost revocată de judecători, odată cu respingerea cererii de extrădare.
Acuzațiile autorităților americane
În 16 decembrie 2024, un judecător districtual al statului New York a emis un mandat de arestare pe numele elevului de 17 ani și a cerut autorităților române extrădarea acestuia. Cazul a ajuns apoi în instranță.
Adolescentul român este acuzat că în perioada 2023-2024 a contactat în mediul online mai multe fete din Statele Unite, inițiind relații romantice cu acestea. Potrivit autorităților americane, minorele erau încurajate de elevul român să producă și să împărtășească conținut sexual explicit. Uneori, atunci când o victimă refuza să furnizeze materiale explicite sau să comită acte violente, așa cum i se ceruse, adolescentul trimitea amenințări cu bombă către instituții din SUA, indicând-o drept făptaș pe fata care nu l-a ascultat. Forțele de ordine se deplasau la reședința victimei minore la care se făcea referire sau care era asociată în alt mod cu amenințarea cu bombă, când, de fapt, amenințările fuseseră trimise de elevul român.
Șapte capete de acuzare:
1. conspirație în vederea comiterii de infracțiuni împotriva Statelor Unite (pedeapsa maximă este de 5 ani de închisoare).
2. exploatarea sexuală a unui minor, complicitate la comiterea faptei și tăinuire (pedeapsa minimă obligatorie este de 15 ani de închisoare, iar pedeapsa maximă este de 30 de ani de închisoare).
3. primirea și distribuirea de pornografie infantilă, complicitate la comiterea faptei și tăinuire (pedeapsa minimă obligatorie este de cinci ani de închisoare, iar pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare).
4. transmitere interstatală de amenințări cu extorcare de fonduri, complicitate la comiterea faptei și tăinuire (pedeapsa maximă este de 20 de ani de închisoare).
5. transmiterea de amenințări prin intermediul comunicațiilor interstatale, complicitate la comiterea faptelor și tăinuire (pedeapsa maximă este de 5 ani de închisoare).
6. transmiterea de amenințări cu folosirea armelor de distrugere in masă, complicitate la comiterea faptelor și tăinuire (pedeapsa maximă este închisoarea pe viată).
7. transmiterea de amenințări cu acte de terorism care depășesc frontierele naționale (pedeapsa maximă este de 10 ani închisoare).
Refuzul extrădării
Prima decizie privind respingerea cererii de extrădare a elevului de 17 ani a fost luată de Curtea de Apel București pe 13 mai. Instanța a motivat atunci ”starea de minorat de la momentul săvârşirii” a celui acuzat, dar și legislația diferită a celor două state în privința pedepselor.
„Predarea persoanei extrădabile este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru aceasta, legislaţia naţională prevăzând doar posibilitatea aplicării unei măsuri educative, în timp ce legislaţia din Statele Unite ale Americii prevăd posibilitatea de a i se aplica o pedeapsă cu detenţiunea pe viaţă, fără posibilitatea liberării condiţionate”, se arată în motivarea Curții de Apel București.
Instanța a indicat în refuzul extrădării și situația medicală a elevului, care suferă de anumite afecțiuni neurologice, el afându-se sub tratament de specialitate.
Procurorii au contestat decizia Curții, însă marți judecătorii ICCJ au menținut hotărârea instanței de fond, refuzul extrădării fiind unul definitiv.
Audiat de autorități române și americane, elevul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, respectiv că a învățat cum să efectueze apeluri telefonice prin diverse aplicații de internet (inclusiv aplicații folosite pentru a transmite numeroase amenințări cu bombă) și că a trimis, începând din decembrie 2022, peste 450 de amenințări cu bombă și/sau amenințări de a comite un atac armat în masă într-o școală.
Pe parcursul investigației, agenții FBI au audiat șase victime pe care elevul român le-a manipulat.