Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a respins ferm miercuri acuzațiile referitoare la posibile nereguli privind sistemele IT&C utilizate la alegeri, inclusiv informațiile că sistemele IT nu ar fi funcționat 30 de minute. „În sistemul IT sunt înregistrați toți românii care au votat în străinătate și în țară, în aceeași bază de date, iar dacă un CNP este validat în două secții de votare, indiferent dacă sunt în țară sau în străinătate, se emite notificare de fraudă în timp real către Ministerul Afacerilor Interne”, transmite STS într-un comunicat de presă.
STS precizează că aplicațiile și sistemele informatice au fost dezvoltate conform specificațiilor Autorității Electorale Permanente (AEP), verificate și testate de către AEP, coordonatorul organizării alegerilor, și au îndeplinit toate condițiile legislative, tehnice și operaționale.
STS explică faptul că nu are atribuții în validarea voturilor sau în procesul decizional electoral, nu modifică și nu poate modifica rezultatele, oferind doar suport tehnic securizat la alegeri.
„Sistemele informatice au avut disponibilitate 100% pe întreaga durată de desfășurare a procesului electoral și pe timpul operațiunilor la închiderea secțiilor. Informațiile apărute referitoare la indisponibilitatea sistemelor informatice pentru 30 de minute sunt incorecte.
În sistemul informatic sunt înregistrați toți românii care au votat în străinătate și în țară, în aceeași bază de date. Dacă un CNP este validat în două secții de votare, indiferent dacă sunt în țară sau în străinătate, se emite notificare de fraudă în timp real către Ministerul Afacerilor Interne.
Acest mecanism este complet automat, imposibil de dezactivat local de către operatori sau alte persoane din secție. Modalitatea de semnalare/notificare nu a fost modificată la acest proces electoral față de alegerile din anii 2020, 2021 și 2024, respectă legislația și implementarea este conformă cu cerințele operaționale furnizate de AEP pentru dezvoltarea aplicațiilor”, menționează STS.
Serviciul de Telecomunicații Speciale subliniază că în România procesul de votare nu este electronic și explică întregul proces de votare.
„Votul este exprimat de către alegători prin ștampila pusă pe buletinele de vot, pe hârtie. Rezultatul votării este consemnat în fiecare secție pe procese-verbale pe hârtie, semnate și asumate de toți membrii din secția de votare.
De asemenea, operatorii din secțiile de votare, sub supravegherea birourilor electorale și în prezența tuturor observatorilor, introduc datele din procesele-verbale în sistemul informatic.
Operațiunea este înregistrată video. Totodată, procesul-verbal semnat de membrii secției de votare este fotografiat, iar poza este afișată pe site-ul https://prezenta.roaep.ro. Corectitudinea datelor introduse în sistem și puse la dispoziția publicului este verificată la nivelul Biroului Electoral Județean, astfel încât să existe o asigurare certă a integrității datelor. Sistemul STS preia datele în forma transmisă de la nivelul secțiilor și nu intervine asupra conținutului. Sistemul informatic cumulează automat datele introduse de personalul secțiilor de votare în sistem și le afișează în timp real pe site-ul https://prezenta.roaep.ro.
Modificarea datelor este imposibilă datorită sistemelor care asigură trasabilitatea și posibilitatea de auditare/verificare a oricărei acțiuni, prin blockchain, compus din 9 noduri naționale, altele decât STS, și integrat cu infrastructura europeană EBSI (European Blockchain Services Infrastructure) compusă din 40 de noduri distribuite la nivel european. Utilizarea mecanismelor de blockchain elimină posibilitatea de modificare a datelor și asigură corectitudinea tranzacțiilor la nivelul tuturor nodurilor menționate.
Aplicația informatică folosită pentru verificarea dreptului de vot al alegătorilor (ADV) funcționează prin scanarea automată a zonei MRZ de pe actul de identitate (C.I. sau pașaport). Aplicația nu fotografiază și nu stochează datele din actul de identitate.
Introducerea manuală a unui CNP în ADV (aplicația IT folosită pentru verificarea dreptului de vot al alegătorilor – n.a) este permisă doar ca o măsură de rezervă, în situații bine justificate și prevăzute de lege, de exemplu documente care au deteriorată zona de citire a CNP-ului sau luminozitate scăzută în secția de votare.
„Chiar și în cazurile de introducere manuală, sistemul are integrări de securitate și poate semnala tentativele de fraudă. Toate introducerile manuale sunt marcate și auditate distinct, iar introducerea unor CNP-uri fictive sau a unor date invalide este imposibilă”, precizează STS.
STS mai spue că „și în situația lucrului offline al tabletelor, respectiv lipsa conexiunii la internet, datele sunt preluate în sistem la restabilirea conexiunii, iar mecanismele tehnice semnalează situațiile de posibil vot multiplu și generează o alertă către MAI”.
„Precizăm că la actualul proces electoral, turul II, au fost verificate offline aproximativ 12.000 de CNP-uri, atât în țară, cât și în străinătate, din total.
Precizăm că inclusiv în situațiile izolate în care energia electrică a fost întreruptă, toate tabletele au fost accesibile, iar cel mai mic nivel de încărcare al unei tablete la încheierea operațiunilor electorale a fost 80%”, mai spune STS.
În final, Serviciul de Telecomunicații Speciale suliniază că va „rămâne un partener tehnic neutru și transparent, sprijinind buna desfășurare a alegerilor prin tehnologie sigură” și „își exprimă disponibilitatea de a prezenta oricărui expert tehnic arhitectura și modul de implementare al sistemului”.
Liderul AUR, George Simion, a anunțat marți seară că formațiunea sa va contesta la Curtea Constituțională a României (CCR) rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică, scrutin pierdut de Simion în fața lui Nicușor Dan. „Noi vom contesta la CCR alegerea lui Nicușor Dan din exact aceleași motive pentru care ei au anulat alegerile în decembrie”, a afirmat Simion, într-un live transmis pe pagina sa de Facebook, alături de doi dintre colegii din conducerea partidului.
El a acuzat „turismul electoral” din Republica Moldova, a denunțat o presupusă ingerință a Franței în alegerile din țara noastră, precum și un „întreg mecanism de fraudare”.
Liderul AUR a mai susținut că a fost vorba de „cumpărare de voturi”, pentru că „o sută de milioane de euro a fost bugetul alocat în Republica Moldova numai pentru turism electoral”.
„Pentru că persoane decedate au votat la scrutinul din 18 mai și niciun calcul din lume nu ne poate arăta că peste 11.500.000 de români au fost la vot”, a mai afirmat el.