În podacastul ”Vorbitorincii”, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a explicat de ce colecționează amenințările.
După anularea turului II al alegerilor prezidențiale, Cristian Tudor Popescu a descris pe Facebook un moment în care, în loc de înjurăturile și amenințările care s-au multiplicat enorm îm această perioadă, a primit o altă reacție. Și-a intitulat postul ”Nu s-a rostit „Bă, mortule, tot n-ai murit?”.
Jurnalistul ieșise din casă. Era întuneric. Pe trotuar a văzut două siluete. Și a descris, uimit, cum a auzit un ”Bună seara”, nu un blestem, nu o înjurătură.
Erau doi tineri. ”Nu erau vecini, i-aș fi recunoscut eu. Și suntem în București, nu într-un sat, unde toată lumea se cunoaște și își dă binețe cu toată lumea.
Băieții salutaseră pur și simplu un domn în vârstă, adus de spate. Nu mârâiseră: „Boșorogule, mumie, trădător ănpuțit!” și nu întrebaseră: „Bă, mortule, tot n-ai murit?”, cum țipă netul”, a notat jurnalistul.
Faptul că a scris despre asta, descriind momentul ca pe unul de grație, crede el, e un simptom al realității încordate din România. Dar amenințările au existat mereu, spune CTP.
În podcastul „Vorbitorincii”, realizat de Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea, Cristian Tudor Popescu a spus că amenințările i-au însoțit întreaga carieră, din 1990, de când a intrat în presă.
„Am una pe care nu o uit, din 1990, când am scris un text, «Daruri pentru președinte». Era vorba de Iliescu, eu lucram la «Adevărul» atunci, iar darurile erau o diversiune, o păcăleală în titlu, pentru că lumea a crezut că îi fac daruri cum se face pentru tovarășul nostru”.
De fapt, explică gazetarul, el a scris un text prin care îl critica pe președintele de atunci chiar în paginile unei publicații care îl susținea. Reacția cititorilor a fost una violentă, redacția ziarului fiind asaltată de telefoane de amenințări și scrisori. Una dintre amenințări i-a rămas în memorie lui CTP, conform propriei declarații: „Mânca-ți-ar cancerul degetuțele cu care ai scris!”
Jurnalistul Cătălin Striblea spune în aceeași emisiune că de multe ori este marcat de ecourile negative pe care le primește în urma activității sale. CTP, în schimb, zice că preferă să le catalogheze, făcând trimitere la un atac pe care l-a primit pe Facebook.
„Eu le clasific în funcție de inventivitatea literară, că aia mă interesează, cât de creativ e omul care mă înjură. Am una care mi-a plăcut mult, că voia să-mi vadă cenușa. Deci nu numai să mă vadă arzând la crematoriu, dar după aceea să se poată uita din când în când la cenușa mea. Asta mi-a plăcut.”