În ultimii ani, România a experimentat schimbări climatice semnificative, evidențiate de creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură, ploi torențiale și vijelii, secetă extremă și noi recorduri absolute de temperatură. Datele publicate la începutul lunii ianuarie 2025 indică o creștere a duratei valurilor de căldură între 10 și 15 zile în majoritatea regiunilor, iar în sud-vestul și estul țării, această creștere depășește 25-30 de zile în ultimele șapte decenii. De altfel, 2024 a devenit, oficial, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor din România, cu o creștere a temperaturii medii cu 2,7 grade față de perioada 1991-2020, conform datelor oficiale ANM.
Indiferent că s-au confruntat personal în ultimii ani cu valuri copleșitoare de caniculă, secetă prelungită, inundații puternice sau doar au urmărit informații despre aceste fenomene petrecute în alte părți ale globului, românii au început să dezvolte o stare crescută de îngrijorare față de schimbarea vremii și echilibrul acesteia pe planetă.
Acestă îngrijorare a început să fie studiată mai atent de psihologi încă din 2010. Aceștia au ajuns la concluzia că schimbările climatice, reașezarea vremii și fenomenele meteo extreme au contribuit la apariția și intensificarea unui nou tip de stres în rândul populației: anxietatea climatică.
Ce este anxietatea climatică?
Anxietatea climatică, cunoscută și sub denumirea de eco-anxietate, reprezintă o îngrijorare profundă legată de impactul schimbărilor climatice asupra mediului și a vieții umane.
Acest tip de anxietate a fost raportat la nivel global, în special în rândul copiilor și tinerilor. Un studiu Lancet, efectuat în rândul copiilor și tinerilor a arătat că 45% dintre aceștia au manifestat stări negative și de anxietate climatică și au declarat că acest lucru le-a afectat negativ viața de zi cu zi.
Cum se manifestă?
Psihologul Bogdan Stoian, specialist în tehnici de comunicare și influență socială a observat că persoanele afectate de anxietate climatică pot experimenta uneori sau pentru anumite perioade stări care să le afecteze calitatea vieții, precum:
- Stări persistente de neliniște: au gânduri constante despre dezastre ecologice și viitorul planetei
- Tulburări de somn: au dificultăți în a adormi sau un somn agitat din cauza preocupărilor legate de mediu
- Sentimente de neputință: au percepția că acțiunile individuale sunt insuficiente pentru a combate schimbările climatice.
- Evitarea anumitor activități: renunță la unele planuri de viitor din teama de impactul climatic
Care sunt consecințele?
Anxietatea climatică poate avea efecte semnificative asupra sănătății mintale, incluzând:
- Creșterea nivelului de stres, prin amplificarea altor forme de anxietate sau depresie
- Izolare socială, prin retragerea din interacțiuni sociale din cauza preocupărilor legate de mediu.
- Afectarea productivității, prin dificultăți de concentrare la locul de muncă sau în activitățile zilnice.
Cum se poate gestiona și trata anxietatea climatică?
Un eurobarometru din 2023 arată că 77% dintre europeni consideră schimbările climatice ca fiind o problemă foarte serioasă. În schimb, când vine vorba de a acționa pentru a combate aceste efecte, românii sunt pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Doar 29% spun că au luat măsuri eco friendly în ultima jumătate de an, față de 63%, media europeană.
Bogdan Stoian menționează că, cel puțin la nivel de informație, românii au trecut de la a se informa despre „cum va fi vremea mâine” la cum va fi vremea peste câțiva ani, iar unii dintrei ei încep să contureze planurile de viitor și în jurul scenariilor climatice. Astfel, se interesează în ce zone ale țării sau ale lumii sunt șanse ca vremea să rămână în condiții optime și unde s-ar putea accentua efectele schimbărilor climatice.
„Anxietatea climatică este o reacție firească la o realitate pe care o trăim cu toții, însă este important să o abordăm constructiv. Prin informare, implicare activă și sprijin psihologic, putem transforma aceste temeri în motivație pentru a proteja planeta și pentru a ne asigura un viitor mai bun. Sănătatea noastră mintală este la fel de importantă ca sănătatea planetei.", susține psihologul.
Persoanele care resimt această stare de anxietate climatică, pot lua o serie de măsuri la nivel individual pentru a combate această stare:
- Informare corectă: accesarea unor surse credibile de informații pentru a înțelege mai bine schimbările climatice și măsurile de combatere a acestora.
- Implicare activă: participarea la acțiuni ecologice locale poate oferi un sentiment de control și contribuție pozitivă
- Reconectarea cu natura: plimbări în aer liber, în special în zone cu copaci pentru a reduce stresul și a observa mirosul, culorile și sunetele pădurii
- Suport social: discuțiile cu persoane care împărtășesc aceleași preocupări pot reduce sentimentul de izolare
- Consiliere psihologică: în cazurile severe, terapia cognitiv-comportamentală s-a dovedit eficientă în reducerea simptomelor de anxietate.
În contextul în care schimbările climatice devin tot mai evidente, este esențial să recunoaștem și să abordăm impactul acestora nu doar asupra mediului, ci și asupra sănătății mintale a populației. Conștientizarea și intervenția timpurie pot preveni efectele negative pe termen lung ale anxietății climatice.