Kremlinul a declarat joi că "urmăreşte foarte îndeaproape" retorica "dramatică" a preşedintelui ales american Donald Trump, care a evocat anexarea Groenlandei, teritoriu danez situat în Arctica, unde Rusia este un actor major, relatează AFP, conform AGERPRES.
"Arctica este o zonă a intereselor noastre naţionale, suntem prezenţi acolo şi vom continua să fim. Dorim să menţinem pacea şi stabilitatea în această regiune şi suntem pregătiţi să interacţionăm cu toate părţile pentru aceasta", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Rivalităţile în regiunea arctică sunt în creştere din cauza importanţei sale strategice şi a presupuselor sale resurse minerale.
SUA deţin deja o bază militară în Groenlanda.Planul lui Trump asupra Groenlandei
Într-o conferinţă de presă de marţi, Donald Trump a refuzat să excludă recurgerea la forţă pentru anexarea acestui teritoriu autonom al Danemarcei. El declarase deja că controlul Groenlandei este "o necesitate absolută" pentru "securitatea naţională şi libertatea în întreaga lume".
Aceste declaraţii au suscitat un val de condamnări din partea capitalelor europene, care au cerut respectarea suveranităţii Danemarcei asupra acestui teritoriu, în timp ce Marea Britanie a refuzat să "condamne" afirmaţiile "celui mai apropiat aliat" al său.
Ca reacţie la comentariile europene, Dmitri Peskov a încercat să facă o paralelă forţată cu cele patru regiuni ucrainene anexate în septembrie 2022 de Moscova în urma războiului declanşat la 24 februarie 2022 împotriva Ucrainei, pretinzând că Moscova a organizat referendumuri în teritoriile respective - Doneţk, Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud), care între altele se află sub controlul armatei ruse. Aceste simulacre de referendumuri nu au fost recunoscute nici măcar de marea majoritate a aliaţilor Moscovei."Dacă vorbim despre necesitatea de a ţine cont de părerea oamenilor, poate că trebuie să ne amintim şi de cea a locuitorilor celor patru noi regiuni ale Federaţiei Ruse. Şi de a manifesta acelaşi respect pentru dorinţa populaţiei Groenlandei", a spus Peskov, citat de AFP.
În acelaşi timp, Kremlinul a negat joi contactele cu echipa preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, şi a cerut să se aştepte învestirea acestuia la 20 ianuarie pentru a discuta despre viitoarele discuţii şi întâlniri, potrivit EFE.
"Nu, nu au fost solicitări. Dar, din motive evidente, ar fi cu siguranţă mai convenabil să aşteptăm ca el să preia funcţia", a declarat Peskov în prima sa conferinţă de presă din 2025.
El a adăugat că, "dacă, după preluarea mandatului, se va menţine voinţa politică pentru reluarea contactelor, atunci, desigur, preşedintele Vladimir Putin nu va face altceva decât să o salute". Vladimir Putin "şi-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea pentru dialog şi necesitatea unui astfel de dialog", a adăugat acesta.
Recent, Trump însuşi a considerat inoportună o întâlnire cu Putin înainte de inaugurarea sa, fapt pe care a spus că îl regretă, argumentând că în fiecare zi mulţi tineri mor în războiul din Ucraina.
Cu toate acestea, Donald Trump şi-a exprimat convingerea că se va putea întâlni cu preşedintele rus în primele luni ale mandatului său pentru a ajunge la o soluţionare a conflictului.
La sfârşitul lunii decembrie, Trump a afirmat că Putin i-a cerut să se întâlnească cu el cât mai curând posibil, după ce liderul rus şi-a exprimat această dorinţă în timpul conferinţei sale de presă anuale.
La rândul său, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a exprimat dorinţa de a purta negocieri cu Trump cât mai curând posibil pentru a discuta despre garanţii de securitate pentru ţara sa, după care s-ar întâlni cu Putin pentru a pune capăt războiului, de la declanşarea căruia de către Rusia se vor împlini trei ani în februarie.
Pe de altă parte, Kremlinul a refuzat din nou joi să recunoască responsabilitatea Rusiei pentru prăbuşirea unui avion al Azerbaijan Airlines la sfârşitul lunii decembrie, în pofida insistenţelor autorităţilor de la Baku că aeronava a fost doborâtă de tiruri ruseşti, potrivit AFP.
Moscova nu a dezminţit şi nici nu a confirmat această versiune a evenimentelor, alimentând furia Azerbaidjanului, o ţară din Caucaz aliată Rusiei. Catastrofa a costat viaţa a 38 de persoane.
Întrebat joi despre aceste acuzaţii ale Azerbaidjanului, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse le-a ocolit, spunând că speră doar la o "anchetă obiectivă şi imparţială". "Suntem interesaţi într-o anchetă complet obiectivă şi imparţială pentru a stabili cauzele acestui dezastru", a afirmat Peskov, adăugând că specialişti ruşi oferă "asistenţa necesară" anchetei.
Avionul efectua un zbor de la Baku la Groznîi, capitala republicii ruse Cecenia (din Caucaz), la 25 decembrie, dar s-a prăbuşit lângă Aktau în Kazahstan, departe de destinaţia sa iniţială.
Preşedintele azer Ilham Aliev a afirmat la sfârşitul lunii decembrie că avionul a fost vizat de "tiruri" deasupra teritoriului rus. El a acuzat Moscova că încearcă să-şi ascundă responsabilitatea, solicitându-i să prezinte scuze publice şi plata unor despăgubiri.
Aliev şi-a reiterat acuzaţiile în această săptămână, insistând că "responsabilitatea pentru moartea cetăţenilor azeri revine unor reprezentanţi ai Rusiei".
La sfârşitul lunii decembrie, Vladimir Putin i-a transmis scuze lui Ilham Aliev şi a recunoscut că în ziua accidentului au fost efectuate tiruri de apărarea antiaeriană rusă din cauza unui atac al unei drone ucrainene. Preşedintele rus nu a recunoscut însă că Moscova este responsabilă pentru catastrofă.
Parchetul azer a afirmat că Rusia a promis să-i identifice şi să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi de accident.