Admonestat chiar de cancelarul Olaf Scholz că se amestecă în politica Germaniei, miliardarul Elon Musk, mâna dreaptă a lui Donald Trump, a transmis joi prin live streaming discuţia sa cu şefa partidului german de extremă dreapta, AfD, folosind puterea platformei sale de social media X pentru a amplifica mesajul acesteia înainte de viitoarele alegeri naţionale şi sporind îngrijorările în întreaga Europă cu privire la faptul că cel mai bogat om al planetei încearcă să influenţeze politica altor state, relatează Associated Press.
Musk, care a contribuit anul trecut la realegerea lui Donald Trump în Statele Unite, i-a spus lui Alice Weidel, co-lider al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi candidatul acestuia la funcţia de cancelar, că „recomandă ferm oamenilor să voteze pentru AfD”. Audienţa livestream-ului său a ajuns la peste 200 000 de preluări pe X.
Musk şi Weidel au fost de acord că taxele din Germania sunt prea mari, că există prea multă imigraţie şi că a fost o greşeală pentru ţară să închidă centralele nucleare.
Elon Musk a spus că speră ca discuţia lor să le arate oamenilor că Weidel este rezonabilă. „Nu a fost propus nimic scandalos, doar chestii de bun-simţ”, a remarcat Musk. „Oamenii chiar trebuie să sprijine AfD, altfel lucrurile se vor înrăutăţi foarte, foarte mult în Germania”, a pledat el.
AfD a fost pusă sub observaţie de agenţia de informaţii interne a Germaniei pentru suspiciuni de extremism, iar partidele principale au evitat să colaboreze cu această mişcare. AfD a respins cu fermitate această atitudine, descriind-o drept o încercare politică de discreditare a partidului.
ŞEFA EXTREMEI DREPTE GERMANE ÎL DEZAVUEAZĂ PE HILTER
Musk şi Weidel au subliniat importanţa libertăţii de exprimare, iar Weidel s-a folosit de ocazie pentru a respinge ideea că AfD împărtăşeşte vreo afinitate cu trecutul nazist al ţării. Ea a spus că una dintre primele acţiuni ale lui Adolf Hitler după preluarea puterii a fost restricţionarea exprimării şi a subliniat că AfD are vederi libertariene, punându-se în contrast cu Hitler, despre care a menţionat că a naţionalizat economia Germaniei. „Cel mai mare succes după acea epocă teribilă din istoria noastră a fost etichetarea lui Adolf Hitler ca fiind de dreapta şi conservator. El a fost exact opusul. Nu a fost un conservator. El nu a fost un libertarian. El a fost un tip socialist comunist”, a susţinut Weidel.
Ea a criticat apoi sistemului educaţional „atât de woke” din Germania.
Conversaţia s-a îndepărtat ulterior de politică, Weidel întrebându-l pe Musk când crede că oamenii ar putea trăi pe Marte şi dacă crede în Dumnezeu - întrebări la care acesta a dat răspunsuri lungi şi neconcludente. „Sunt deschis la ideea de Dumnezeu”, a spus el la un moment dat. În remarcile sale finale, Weidel i-a spus lui Musk că opiniile sale sunt „vizionare”.
Musk s-a folosit anterior de X pentru a susţine AfD şi a scris un articol de opinie pentru ziarul Welt am Sonntag, afirmând că Germania condusă de cancelarul de centru-stânga Olaf Scholz „se clatină pe marginea colapsului economic şi cultural”.
Alegerile din Germania sunt programate pentru 23 februarie.
Incursiunea în politică a directorului general al Tesla şi al SpaceX stârneşte îngrijorare în întreaga Europă. Pe lângă susţinerea AfD, Musk a cerut eliberarea extremistului britanic anti-islam Tommy Robinson, aflat în închisoare în Marea Britanie, şi l-a numit pe prim-ministrul britanic Keir Starmer un „tiran malefic” care ar trebui să fie în închisoare.
COMISIA EUROPEANĂ, CU OCHII PE ELON MUSK
Discuţia dintre Musk şi Weidel a fost monitorizată de Comisia Europeană, care a acuzat X de încălcarea regulilor digitale ale blocului celor 27 de ţări. Oficialii Comisiei afirmă că Musk are dreptul de a-şi exprima opiniile, dar că regulamentul - cunoscut sub numele de Legea privind serviciile digitale (DSA) - este conceput pentru a limita riscurile ca platformele sociale să fie utilizate în mod abuziv pentru a amplifica conţinutul ilegal, inclusiv discursurile instigatoare la ură sau dezinformările legate de alegeri.
Comisia a investigat dacă X se conformează DSA. În concluziile preliminare publicate anul trecut, Bruxelles-ul a declarat că platforma încalcă normele deoarece marcajele sale albastre destinate iniţial să servească drept insigne de verificare sunt înşelătoare şi nu îndeplineşte cerinţele de transparenţă şi responsabilitate. Autorităţile de reglementare investighează în continuare alte posibile infracţiuni.
Musk a prezentat-o pe Weidel drept „principalul candidat la conducerea Germaniei”, dar acest lucru nu este adevărat. Sondajele arată că AfD a ajuns să fie al doilea cel mai popular partid din ţară. Creştin-democraţii conservatori sunt favoriţi să câştige alegerile, cele mai recente sondaje arătând un sprijin de 31% pentru ei, comparativ cu 20% pentru AfD. Cu toate acestea, AfD a crescut în popularitate, la fel ca partidele cu opinii similare din întreaga Europă, unde un fost tabu împotriva punctelor de vedere de extremă dreapta este în declin.
AfD a fost înfiinţată în 2013 şi a evoluat constant spre dreapta. Iniţial, platforma sa s-a axat pe opoziţia faţă de salvarea membrilor din zona euro aflaţi în dificultate, însă opoziţia vehementă faţă de decizia cancelarului de atunci, Angela Merkel, de a permite intrarea unui număr mare de refugiaţi şi alţi imigranţi în 2015 a făcut din acest partid o forţă politică semnificativă.
Sprijinul AfD a crescut ca urmare a nemulţumirii faţă de guvernul de coaliţie tripartit al lui Scholz. Popularitatea în creştere a partidului reflectă, de asemenea, o frustrare crescândă în rândul unora faţă de implicarea Germaniei în Uniunea Europeană şi NATO, pe care unii o consideră o erodare a suveranităţii naţionale.