Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) protestează puternic, joi, față de proiectul Ordonanţei de Urgenţă care vizează plafonarea adaosului comercial la alimente, conform unui comunicat de presă, informează joi Agerpres. Din asociație fac parte supermarketurile Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl, Mega Image, Pennny, Profi, Selgros. Investitorii spun că vor fi obligați să-şi reorienteze investiţiile „către alte ţări mai prietenoase”.
Guvernul României a elaborat o primă variantă a proiectului de Ordonanță de Urgență (OUG) care urmărește plafonarea adaosului comercial, „pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor” la produsele agricole și alimentare, precum și la îngrășăminte, furaje și pesticide, având în vedere contextul economic și geopolitic actual.
Ordonanța limitează adaosul comercial practicat pe întreg lanțul de distribuție la „maximum 10% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuieli directe și indirecte ale distribuitorului.” În cazul vânzărilor cu amănuntul și al formatelor cash & carry, adaosul comercial nu poate depăși 20%. De asemenea, pentru produsele agricole și alimentare care intră pe teritoriul României și nu sunt supuse procesării, adaosul comercial este plafonat la „maximum 5% față de prețul de achiziție”.
„O imixtiune total neacceptabilă”
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România consideră că o asemenea reglementare ar afecta în mod extrem de grav mediul de afaceri.
"Remarcăm cu surprindere faptul că un subiect atât de important precum cel al unei Ordonanţe de Urgenţă care vizează măsuri extinse de plafonare şi care riscă să afecteze de o manieră ireversibilă industria de retail din România nu este comunicat instituţional şi implicit nici asumat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, se arată în comunicatul organizaţiei.
AMRCR consideră că adoptarea acestei ordonanţe constituie "o intervenţie mult prea abruptă în politicile comerciale ale agenţilor economici şi o imixtiune total neacceptabilă în modelele de business ale fiecărui actor în parte din sectorul de retail, având ca rezultat o afectare majoră a tuturor mecanismelor economice de formare a preţurilor".
"O astfel de ingerinţă distorsionează grav întreaga piaţă a produselor agricole şi alimentare, precum şi pe cea a îngrăşămintelor, furajelor şi pesticidelor, trimiţând un mesaj negativ către investitorii plătitori corecţi şi la timp de taxe şi impozite la bugetul statului. De asemenea, actul normativ va impacta direct în mod negativ planurile de investiţii ale companiilor în economia românească precum şi locurile de muncă din industriile ce fac obiectul reglementării, dar şi în industriile conexe, atât pe verticală cât şi pe orizontală", menţionează reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale.
Amenințare cu reorientarea investițiilor
Potrivit acestora, investitorii vor interpreta aceste măsuri drept semne clare ale lipsei de transparenţă şi de predictibilitate a politicilor publice şi a legislaţiei din România, obligându-i să-şi regândească planurile de afaceri şi să-şi reorienteze investiţiile către alte ţări mai prietenoase din punct de vedere al încurajării şi securităţii investiţiilor.
„Comportamentul intruziv al statului faţă de mediul de afaceri privat creează un climat ostil şi împiedică funcţionarea normală a economiei de piaţă. În loc să contribuie la dezvoltarea economică şi la securitatea alimentară, aceste măsuri riscă să îndepărteze România de principiile economiei de piaţă şi să o apropie de modele economice dintr-o perioadă trecută, de tristă amintire, în care existau mercuriale pentru produsele alimentare. Noi credem ca România ar trebui să evolueze spre viitor, pentru consolidarea unei economii de piaţă funcţionale, să îmbrăţişăm valorile economice şi democratice europene, nu să involuăm către trecutul din perioada comunistă", se mai spune în punctul de vedere al AMRCR.
Retailerii precizează că nu înţeleg care este obiectivul acestor posibile măsuri, "însă unul dintre efecte poate fi uşor anticipat: lanţurile de aprovizionare vor fi afectate, ceea ce probabil va duce la un blocaj în desfăşurarea activităţilor comerciale".
AMRCR consideră că măsurile propuse pun în pericol stabilitatea economică pe termen mediu şi lung şi riscă să devină o reală provocare pentru însăşi securitatea alimentară a României.
Combaterea prețurilor excesive
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, urmează să se întâlnească, pe parcursul săptămânii viitoare, cu reprezentanţii procesatorilor din sectorul de industrie alimentară pentru a definitiva proiectul de act normativ ce vizează instituirea unei măsuri de combatere a creşterii excesive a preţurilor la produsele agricole şi alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide.
Barbu a anunţat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că toate produsele procesate în România vor beneficia de plafonarea adaosului comercial, un proiect de ordonanţă în acest sens urmând să fie lansat în dezbatere în perioada următoare, iar ulterior aprobat în Guvern.
Măsura a stârnit reacţii contradictorii, fiind contestată de Federaţia Romalimenta şi de Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) şi susţinută de Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - BIO România.
Potrivit Romalimenta, o eventuală extindere a plafonării adaosului comercial pentru toate produsele este nejustificată şi extrem de păgubitoare şi nu există niciun argument viabil pentru aceasta.
Pe de altă parte, BIO România consideră că plafonarea adaosurilor comerciale la produsele alimentare româneşti va însemna preţuri mai mici la raft şi vânzări în creştere pentru magazine.