Locuitorii din mediul rural se declară ataşaţi de localitatea lor în proporţie de 68%, comparativ cu cei din mediul urban, unde 56% dintre locuitori au aceste sentimente pozitive, potrivit studiului "Pulsul Cetăţeanului", care a fost prezentat, joi, în cadrul Summit-ului Primăriilor desfăşurat la Târgu Mureş.
"Studiul prezent este unul reprezentativ la nivel naţional, ceea ce înseamnă că avem populaţie atât rurală, cât şi urbană, pe cotele principale de gen, vârstă, regiune a ţării, aşa că ne putem încrede într-o imagine completă asupra României. Eroarea de eşantionar este de maxim 3%. Primul subiect pe care l-am pus în atenţia respondenţilor noştri, înainte să începem cu temele grele, raţionale, despre cum stă România şi cum e localitatea lor, i-am întrebat ce simt pentru localitatea în care trăiesc în prezent. Nu am direcţionat noi răspunsurile către o zonă pozitivă sau negativă (...) Am avut o surpriză plăcută, am aflat că la ţară e mai bine, ceea ce poate ştiam că avem bunici, părinţi sau poate locuim. Există şi un trend să se mute oamenii de la oraş la rural, dar iată că şi cifrele ne confirmă treaba aceasta. Avem sentimente pozitive cele mai multe în mediul rural, 68% simt drag şi fericire faţă de localitatea în care locuiesc în prezent. La polul opus, o să zic despre Bucureşti-Ilfov, unde avem doar unul din trei oameni care simt sentimente pozitive faţă de localitate", a declarat sociologul Silvia Luican, potrivit Agerpres.
Potrivit sociologului, studiul oferă o perspectivă detaliată asupra calităţii vieţii, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, analizând aspecte precum infrastructura, formarea profesională sau protecţia mediului.
La nivel regional, Bucureşti-Ilfov studiul prezintă cel mai scăzut nivel de sentimente pozitive, cu doar 32%, în timp ce alte zone înregistrează procente mai ridicate, Banat - Crişana - Maramureş (54%), Moldova (46%) şi Transilvania-Oltenia (44%).
De asemenea, femeile tind să exprime mai frecvent sentimente pozitive decât bărbaţii, 66% dintre femei raportând astfel de trăiri comparativ cu 57% dintre bărbaţi.
Unul dintre punctele studiului vizează pregătirea autorităţilor pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă, iar concluzia este că aproximativ 4 din 10 români consideră că autorităţile locale fie nu sunt pregătite deloc, fie sunt slab pregătite pentru a interveni în astfel de cazuri. Dobrogea înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism în acest sens, 60% dintre respondenţi exprimându-şi lipsa de încredere în capacitatea autorităţilor, comparativ cu alte regiuni ale ţării.
În privinţa încrederii în instituţiile de siguranţă publică, pompierii se bucură de cel mai mare nivel de încredere, 45,3% dintre cetăţeni exprimând un sentiment pozitiv faţă de această instituţie, serviciile de ambulanţă sunt pe locul al doilea cu 32,8%, în timp ce Poliţia are cel mai scăzut nivel de încredere, de 17,5%.
La capitolul implicare civică, există diferenţe între mediul urban şi rural. Astfel, în oraşe sesizările făcute către autorităţile locale reprezintă cea mai comună formă de participare civică, în timp ce în mediul rural oamenii preferă să participe la dezbaterile publice organizate de primărie, arătând un interes mai mare pentru dialogul direct.
Studiul a scos în evidenţă şi interesul crescut al cetăţenilor pentru digitalizarea serviciilor publice, în sensul că 4 din 10 români şi-ar dori ca primăria să ofere audienţe online, indicând o nevoie clară de modernizare a interacţiunii dintre administraţiile locale şi cetăţeni.
"Am însumat procentele de bun şi foarte bun despre serviciile digitale oferite de către primărie. În Bucureşti-Ilfov, e toată regiunea, avem 64% mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de serviciile digitale oferite de către primărie. În Banat, Crişana, Maramureş, spre exemplu, avem un grad de satisfacţie faţă de digitalizare a serviciilor publice şi mai mare, de 71 de procente, cel mai mare. Ca să mergem mai în concret, i-am întrebat la ce servicii digitale ar dori să aibă acces. Le-am dat noi variante de răspuns, dar am lăsat şi un răspuns, altceva, să ne spună dacă au altă nevoie. Pe primul loc desigur că e depunerea de acte, că ştiţi, se discută dosarul cu şină şi tot acest discurs public care s-a transformat în aşteptări ridicate faţă de această posibilitate de a depune actele online. Însă aici ce ne-a surprins, şi nu ne aşteptam, era faptul că audienţele online sunt dorite de către cetăţeni, de către oamenii atât din rural, cât şi din urban, cu toate că în rural mai interesant a fost că îşi doresc să aibă dezbateri publice acolo, oamenii sunt obişnuiţi să se vadă, să interacţioneze cultural. Probabil că e mai altfel viaţa acolo. Şi atunci, în urban, audienţele online se apropie cumva de aceste dezbateri publice între cetăţeni, dar este o soluţie rapidă, modernă şi la îndemână oricui. Patru din 10 români zic că îşi doresc aceste audienţe online de la primărie", a afirmat sociologul.
Deşi 83,3% dintre respondenţi consideră că serviciile de formare profesională sunt necesare sau foarte necesare, doar 19% sunt informaţi despre existenţa unor astfel de servicii oferite de primăria din localitatea lor, acest lucru însemnând un deficit de comunicare între autorităţi şi cetăţeni cu privire la oportunităţile de formare disponibile.
Referitor la infrastructură, "Pulsul Cetăţeanului" consideră că există diferenţe notabile între regiunile României - Oltenia (49,8 %) şi Banat-Crişana-Maramureş (46,4 %) au cele mai mari procente de satisfacţie cu privire la infrastructură, în timp ce Dobrogea (19,6 %) şi Bucureşti-Ilfov (26,1 %) înregistrează cele mai scăzute niveluri de satisfacţie.
Studiul a fost realizat recent de publicaţia Ghidul Primăriilor şi agenţia de cercetare IZI data, având un eşantion reprezentativ la nivel naţional de peste 2.600 de persoane intervievate.