Salvaţi Copiii România solicită viitorului Guvern şi Parlamentului restabilirea urgentă a accesului copiilor vulnerabili la servicii medicale, de educaţie şi de protecţie socială.
Într-o scrisoare publică, organizaţia nonguvernamentală atrage atenţia asupra faptului că rata abandonului şcolar timpuriu a atins 16,6%, "cel mai ridicat nivel" din ultimii şase ani. Totodată, din cele 17.709 cazuri de abuz raportate oficial către instituţiile de protecţie a copilului, aproape 6.000 reprezintă forme severe de violenţă. Consumul de alcool atinge 27% în cazul adolescenţilor, iar aproape jumătate dintre naşterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt înregistrate în ţara noastră, conform documentului transmis de Salvaţi Copiii.
"Starea copilului în România continuă să se degradeze, principalele cauze fiind sărăcia severă, care are repercusiuni dramatice în ceea ce priveşte garantarea reală a drepturilor la sănătate, educaţie şi siguranţă pentru copiii aflaţi în situaţie de vulnerabilitate socio-economică, precum şi absenţa politicilor publice integrate, care să se adreseze atât sprijinirii sociale, cât şi cele educaţionale a acestor copii. Orice amânare în soluţionarea acestor probleme înseamnă să sacrificăm încă o generaţie de copii şi România nu îşi permite acest cost uriaş", a declarat preşedintele executiv al Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.
Organizaţia atrage atenţia asupra faptului că, în România, cheltuielile pentru educaţie reprezintă doar 13,3% din PIB, faţă de media UE de 19,4%.
"România alocă doar 4,9% din PIB pentru sănătate, faţă de media UE de 7,6%, ceea ce afectează accesul la servicii medicale de bază, în special pentru copiii din comunităţi marginalizate", menţionează sursa citată.
De asemenea, România rămâne "în topul" mortalităţii infantile, cu o rată de 5,7 la mie (în anul 2022). Aproape jumătate dintre naşterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt înregistrate în ţara noastră (3.696 de naşteri la mame sub 15 ani în perioada 2018-2022).
"Peste un sfert din populaţia României nu beneficiază de asigurare medicală, iar cheltuielile per capita pentru sănătate reprezintă mai puţin de jumătate din media Uniunii Europene (1.626,57 PPS faţă de 3.684,55). Această subfinanţare cronică se reflectă dramatic în capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor fundamentale ale copiilor. Rata sărăciei monetare în rândul copiilor a crescut alarmant, de la 27% în 2022 la 29,6% în 2023, indicând o deteriorare reală a situaţiei financiare a familiilor cu copii", se arată în scrisoarea deschisă.
Trei din zece copii cunosc consumatori de droguri sau substanţe psihoactive în cercul lor social, procentul crescând la patru din zece în cazul adolescenţilor. Majoritatea acestor consumatori sunt identificaţi în proximitatea directă a copiilor - printre colegi şi prieteni - "confirmând prezenţa drogurilor şi în jurul unităţilor de învăţământ", subliniază Salvaţi Copiii.
"În cazul adolescenţilor peste 14 ani, consumul de alcool atinge 27%. Tutunul rămâne o problemă semnificativă. Unu din zece copii fumează, cu o incidenţă crescută la adolescenţi: 19% fumează ţigări clasice, 10% tutun încălzit şi 16% ţigări electronice. Statisticile anului 2023 dezvăluie o realitate dramatică a violenţei împotriva copiilor în România. Din cele 17.709 cazuri de abuz raportate oficial către instituţiile de protecţie a copilului, aproape 6.000 reprezintă forme severe de violenţă: 1.994 cazuri de abuz fizic, 2.240 cazuri de abuz emoţional şi 1.504 cazuri de abuz sexual", precizează sursa citată.
Datele din prima jumătate a anului 2024 evidenţiază "o escaladare alarmantă" a abuzului în mediul online. Din cele 5.964 de raportări procesate prin hotline-ul specializat esc_Abuz al organizaţiei Salvaţi Copiii, 3.938 au fost confirmate ca materiale ce prezintă abuz sexual asupra copiilor sau conţinut care prezintă copiii în ipostaze sexualizate.
Salvaţi Copiii România pledează pentru: dezvoltarea şi implementarea imediată a unui sistem naţional de monitorizare şi intervenţie timpurie pentru identificarea şi sprijinirea elevilor în risc de abandon şcolar; alocarea substanţială de resurse pentru programele de educaţie remedială; reformarea fundamentală a curriculum-ului şcolar; reevaluarea urgentă a structurii şi metodologiei Evaluării Naţionale; crearea unui sistem naţional de monitorizare a indicatorilor de sănătate şi bunăstare a copiilor; implementarea unui program naţional de redistribuire a medicilor pediatri şi chirurgi pediatri în zonele deficitare; modernizarea urgentă a tuturor maternităţilor şi secţiilor de neonatologie.