Autoritățile din București și nu numai vor avea zile de foc în perioada următoare, ca urmare a faptului că mișcarea suveraniștă și legionară pare să ia tot mai mult amploare. Astfel, se pare că neolegionarii reactivează propaganda extremistă și încearcă să readucă la viață momentele teribile din istorie.
În București se anunță mișcări sociale de amploare, în zone cu o mare încărcătură istorică.
Potrivit surselor STIRIPESURSE.RO, pe 21 decembrie, chiar în ultima zi de mandat, cel puțin oficial, a lui Klaus Iohannis, un protest este anunțat chiar lângă Palatul Cotroceni, la intersecția BD. Prof. Gheroghe Marinescu cu BD. Eroilor Sanitari.
Organizatorul, conform surselor noastre, este Partidul Patrioții Poporului Român, al cărui președinte este încă deputatul Mihai Lasca, cel care ar avea mai multe dosare penale și a fost dat afară din AUR. De altfel, în ultima perioadă, lasca și-a arătat pe față susținerea pentru fostul candidat independent la prezidențiale, Călin Georgescu, și ar fi fost printre organizatorii protestelor din stradă pentru susținerea celui care, cu ajutorul TikTok, a fost surpriza alegerilor de la finalul acestui an, alegeri care au fost, însă, anulate de CCR.
Din informațiile de până acum, deși a cerut ca mitingul să fie autorizat, acesta nu s-a prezentat la ședința autoriăților în care s-a discutat aprobarea protestului, ceea ce presupune că mișcarea din stradă ar urma să se desfășoare ilegal.
Mai mult, în zona în care ar urma să se desfășoare mitingul, la care sunt așteptați să participe și alți adepti ai mișcării legionare și nu numai, se desfășoară lucrări pe carosabil și la rețelele edilitare, iar, potrivit legii, este interzisă organizarea de adunări publice.
Prognozatele proteste se vor a fi în locuri marcate tragic de istorie. Escaladarea abruptă, spun sursele noastre, pune în pericol securitatea României.
Momente teribile din istora României
Moartea lui Armand Călinescu
După asasinat, legionarii respectivi au asaltat postul de radio unde au preluat controlul și au vrut să facă un anunț despre asasinarea lui Călinescu, însă personalul tehnic a deconectat transmițătorul, așa că această acțiune a eșuat. Aceștia s-au predat, fiind împușcați în stradă, fără judecată, cadavrele lor fiind lăsate în stradă timp de 3 zile. La locul respectiv a fost pusă o pancartă pe care scria „Aceasta va fi de aici înainte soarta asasinilor trădători de țară". De asemenea au fost aduși elevi de la școlile din capitală pentru a vedea cadavrele. În toată țara au început din ordinul lui Carol al II-lea execuții sumare ale legionarilor, cel puțin 300 de legionari fiind uciși fără judecată de către autorități, unii din ei fiind spânzurați de stâlpi de telegraf. Represiunea a avut loc sub guvernul Gheorghe Argeșanu, care după finalizarea acestei misiuni a fost înlocuit cu guvernul Constantin Argetoianu.
În Însemnările zilnice ale sale din 1939, Argetoianu, un atent observator al vieții politice, remarca cruzimea cu care fuseseră săvârșite represaliile, cruzime care avea să îi fanatizeze și mai mult pe legionari. În noiembrie 1940, Argeșanu a plătit cu prețul vieții răzbunarea lui Călinescu, iar alți demnitari apropiați de Carol al II-lea au trecut foarte aproape de moarte.
'Nicadorii' sunt cei care l-au omorat pe I.G. Duca
Nicolae Constantinescu a fost primul asasin intrat pe mâna poliţiei. „Criminalul a fost transportat imediat într-una din încăperile gărei. Aici i s-a luat un interogatoriu sumar. Înfăţişarea asasinului este îngrozitoare. O frunte îngustă, ochii scoşi din orbite, proeminenţa pomeţilor dau impresia unei minţi obtuze, întunecate. Nici o rază mai luminoasă nu se reflectează din trăsăturile obrazului. E cinic în răspunsuri. Nu regretă de loc fapta. Din contră, pare să fie mândru. Întrebat de ce a comis crima, îndrugă o serie de justificări din vocabularul Gărzei de Fier. Afirmă că nu va divulga nimic din ordinele pe care le-a primit. E convins că cei doi complici se vor preda, deoarece aşa le-a fost înţelegerea”, mai notează cotidianul din 1933.
Complicele Ion Caranica a fost prins la Comarnic, în trenul cu care încerca să se întoarcă în Bucureşti, iar celălalt ”nicador”, Doru Belimace, a fost găsit într-un alt tren care mergea către capitală.
”Nicadorii” a fost numele pe care presa l-a dat celor trei asasini dupa un acronim format din literele de început ale numelor acestora. Întrebaţi cine a ordonat asasinarea premierului, cei trei au luat totul asupra lor:
„Nimeni. Noi între noi am luat această hotărâre din proprie iniţiativă. Motivul este că Duca a fost francmason şi vândut străinilor. Politica adoptată de el în ultima vreme este politica francmasoenriei internaţionale, care a dus la desfiinţarea gărzilor de fier din România. Recunosc calităţile de bun român ale primului ministru şi de om capabil, însă deoarece s-a vândut străinilor ne-am hotărât să-l suprimăm”, au spus aceștia.
Legea marţială
După asasinat, în România s-a declarat legea marţială şi mii de legionari au fost arestaţi. Liderul Corneliu Zelea Codreanu, despre care se presupunea că a intrumentat crima, n-a fost prins. Au fost arestaţi însă alţi lideri ai gardei, printre care generalul Zizi Cantacuzino, supranumit Grănicerul. Procesul Nicadorilor s-a desfăşurat la Consiliul de Război Bucureşti în aprilie 1934.
Cei trei au susţinut că au fost singurii autori ai crimei şi au acţionat din proprie iniţiativă. Nicadorii au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, în vreme ce liderii Gărzii de Fier au fost eliberaţi. N-au apucat să îşi ispăşească pedeapsa fiind asasinaţi, cinci ani mai târziu, împreună cu alţi lideri legionari, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, sub pretextul unei tentative de evadare.
Decemvirii sunt cei care l-au omorat pe deputatul Stelescu
În ziua de 16 iulie 1936, legionarul Ion Caratănase a adunat un grup de zece legionari, supranumiți „Decemviri”, hotărâți „să dea un exemplu istoric”.
Ei au intrat în incinta Spitalului Brâncovenesc din București, unde era internat Mihail Stelescu și, l-au asasinat cu zeci de focuri de armă. După moartea lui Stelescu, i-au ciopârțit cadavrul cu topoare apoi, ei s-au predat Poliției asumându-și întreaga răspundere a actului comis.