Proiectul "Salvator din pasiune", lansat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în 2016, a adunat de-a lungul anilor mii de persoane atrase de dorinţa de a le fi sprijin celor aflaţi în nevoie, potrivit Agerpres.
În Vaslui, de la debutul programului de voluntariat "Salvator din pasiune" şi până în prezent, au fost pregătiţi peste 500 de voluntari, 380 dintre aceştia parcurgând cursul de prim-ajutor de bază. Voluntarii vasluieni angrenaţi în acest program participă constant la intervenţii şi la activităţi preventive, fiindu-le sprijin salvatorilor profesionişti din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vaslui.
"Suntem onoraţi să avem sute de voluntari dedicaţi, fiecare dintre ei reprezentând un exemplu de altruism, curaj şi devotament. Suntem o instituţie serioasă şi venim cu o ofertă care poate fi tentantă pentru tineri, pentru dezvoltarea lor personală. Pentru salvatorii profesionişti prezenţa voluntarilor este foarte importantă, pentru că la nivelul judeţului Vaslui avem probleme în a ne găsi personal şi oameni care vor să îmbrăţişeze o carieră militară care are şi anumite restricţii. Este un mare avantaj pentru noi, în primul rând că putem să ne prezentăm meseria, care este atractivă pentru tineri şi motivantă, mai ales prin prisma recompenselor morale care vin în urma intervenţiilor", a declarat şeful ISU Vaslui, colonelul Ioan - Cătălin Oloeriu.
După cum afirmă coordonatorul la nivel judeţean al proiectului "Salvator din pasiune", Florin Arhire, voluntariatul în judeţul Vaslui a cunoscut o evoluţie semnificativă în ultimele decenii, reflectând o creştere a implicării comunitare şi a dezvoltării iniţiativelor locale.
Subofiţerul ISU Vaslui spune că în urmă cu aproximativ zece ani voluntariatul era într-o fază incipientă în Vaslui, cu câteva organizaţii non-guvernamentale şi instituţii locale care începeau să promoveze activităţi de voluntariat, dar că instituţia pe care o reprezintă a fost printre deschizătorii de drumuri în privinţa voluntariatului.
"Printre aceste instituţii se numără şi Inspectoratul Pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui, care a lansat programul 'Salvator din pasiune'. Evoluţia voluntariatului în Vaslui reflectă o tendinţă ascendentă, cu o implicare tot mai activă a comunităţii şi o diversificare a domeniilor de acţiune, ceea ce contribuie la dezvoltarea socială şi culturală a judeţului. După perioada pandemiei, interesul tinerilor pentru voluntariat a crescut semnificativ, fiind influenţat de mai mulţi factori sociali, educaţionali şi chiar personali. Dezvoltarea spiritului de echipă, conştientizarea diferitelor tipuri de situaţii, dar şi nevoia de implicare în comunitate şi comunicarea, intensifica dorinţa tinerilor de a participa la numeroase activităţi de tip voluntar. Voluntariatul nu doar că oferă tinerilor o şansă de a contribui la o lume mai bună, dar îi ajută să-şi descopere vocaţia, să înveţe să empatizeze şi să colaboreze cu alţii. Voluntariatul este o experienţă care transformă profund tinerii şi îi pregăteşte pentru viitor în moduri neaşteptate. Prin implicarea în diverse activităţi, aceştia învaţă să lucreze în echipă, să comunice eficient şi să colaboreze cu oameni din medii diferite. Fie că organizează un eveniment caritabil sau ajută comunitatea locală, tinerii îşi dezvoltă abilităţi esenţiale, cum ar fi gestionarea timpului, rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor", a precizat, pentru AGERPRES, plutonierul adjutant şef Florin Arhire.
Subofiţerul ISU susţine că voluntariatul le oferă tinerilor ocazia să-şi descopere punctele forte şi să-şi dezvolte încrederea în sine şi le arată acestora o perspectivă mai largă asupra lumii. Întâlnirea cu oameni aflaţi în situaţii dificile îi ajută să fie mai empatici, mai responsabili şi mai conştienţi de nevoile societăţii, iar această conştientizare îi motivează să contribuie la schimbări pozitive şi să devină cetăţeni activi.
Florin Arhire crede că, pe măsură ce acumulează experienţă, tinerii nu doar că îşi îmbogăţesc CV-ul, ci devin mai bine pregătiţi să facă faţă provocărilor viitoare, fie ele academice, profesionale sau personale. În cele din urmă, voluntariatul îi învaţă lecţii de viaţă esenţiale şi îi pregăteşte să devină adulţi responsabili, creativi şi implicaţi.
Printre cei înscrişi în proiectul de voluntariat derulat de ISU Vaslui sunt mulţi tineri. Daria Damian şi Cristina Budacea sunt bune prietene de ani de zile. În timpul liceului s-au decis să se înscrie la cursurile de prim-ajutor şi au rămas alături de salvatorii SMURD.
Daria şi-a dorit să urmeze o carieră în domeniul sanitar şi e studentă în anul II la medicină. Chiar dacă, dând piept cu suferinţa oamenilor, a avut anumite îndoieli şi şi-a pus întrebări cu privire la cea ce vrea să facă pe viitor, voluntariatul la SMURD i-a întărit ideea privind alegerea viitoarei profesii şi decizia de a deveni medic a fost de neclintit.
Cristina studiază ştiinţe economice. S-a înscris la cursurile derulate de ISU din dorinţa de a-i ajuta pe cei din jur. Avea din familie exemplul mamei, care lucrează în domeniul medical şi a ajuns să facă o pasiune din ajutorarea celor aflaţi în suferinţă.
"Am ales împreună să ne înscriem în acest proiect nu neapărat din dorinţa de a continua pe maşina SMURD, ci mai mult pentru a urma cursurile de prim-ajutor, în primă instanţă. Am urmat cursurile împreună cu pompierii şi paramedicii din cadrul Detaşamentului Vaslui. Din prima mi-am dat seama că este o familie minunată acolo şi toată lumea e gata mereu să ajute şi am realizat că vreau şi eu să ajut. Mi-am procurat echipamentul şi am ajuns să activez pe maşină, alături de paramedicii SMURD. În primele ture am avut mari emoţii, nu ştiam exact ce să fac, dar am avut mare susţinere din partea coordonatorului şi a paramedicilor şi pe măsură ce treceau turele, îmi dădeam seama că ştiu exact ce am de făcut şi mai ales că vreau să continui cu o carieră în domeniul medical. Am simţit mereu un sprijin în echipa de salvatori care m-au sfătuit nu doar pe partea medicală, ci şi pe partea emoţională. Mă bucur să pot fi alături de oameni. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care îl trăieşti când un om aflat în suferinţă, pe care l-ai ajutat chiar şi cu o vorbă bună, îţi răspunde cu un zâmbet sau cu o strângere de mână", povesteşte Daria.
"Am vrut să fac ceva bun în timpul pandemiei. Pentru că mama lucrează în sănătate şi ştiam că în sistemul medical era destul de greu în perioada respectivă, voiam să ajut cumva. În acel moment însă toate uşile erau închise, dar în 2021 când s-au redeschis cursurile de prim-ajutor la ISU, m-am înscris. Încă de la început am luat tot ce înseamnă voluntariat în serios, orice activitate, orice discuţie sau orice exerciţiu. M-a ajutat foarte mult şi colectivul care este unul implicat şi bine pregătit. De multe ori, sărbătorile pe care în mod normal le petreceam cu familia, le-am petrecut în unitate. Mi-am dat seama că în spatele uniformelor care îi pot face pe salvatori să pară duri, se ascund inimi gata să ajute. Pentru mine voluntariatul a însemnat o oportunitate foarte mare de dezvoltare, atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional. Sunt pentru voluntariat, prin asta reuşeşti să te dezvolţi să înveţi ce înseamnă comunicare, asumare. Iar dacă e să ne referim la voluntariatul la SMURD, aici am învăţat ce înseamnă empatia şi am realizat că situaţiile de urgenţă nu ţin cont de statutul social, că în faţa pericolului, a bolii suntem toţi egali", mărturiseşte Cristina.
Victoraş Onilă este elev în clasa a XII-a şi, cu toate că examenele de Bacalaureat şi de admitere la facultatea de drept bat la uşă, îşi găseşte timp să meargă în misiuni cu salvatorii SMURD. Spune că a aflat din mediul online despre despre program, s-a hotărât să se înscrie la cursuri şi nu regretă nicio secundă că a făcut această alegere. Este de părere că experienţa alături de angajaţii ISU l-a maturizat şi l-a responsabilizat şi este foarte bucuros că şi-a descoperit în salvatorii profesionişti o adevărată familie.
"Imediat după terminarea cursurilor mi-am dorit să rămân în continuare, pentru că am întâlnit oameni speciali la unitate, pompierii, instructorii, domnul Arhire, care este coordonatorul nostru, oameni foarte deschişi care aveau răspuns pentru orice întrebare de-a noastră, care pun suflet şi care ne-au făcut să ne simţim ca într-o familie. Am întâlnit diverse cazuri, diverse tipuri de oameni. Unii sunt agitaţi, speriaţi, unii pot fi agresivi. Am învăţat din experienţa paramedicilor cum trebuie să abordăm fiecare persoană, cum să comunicăm, cum să-i liniştim pe pacienţi. Faptul că am avut şansa să fiu printre salvatori m-a schimbat foarte mult. Am devenit mai atent la ce este în jurul meu, văd lumea altfel. Oriunde mă duc sunt atent la lucruri pe care înainte nici măcar nu le observam şi mă gândesc cum aş putea ajuta", spune adolescentul.
Tineri ca Daria, Cristina, Victoraş sau alţii care au ales să fie voluntari SMURD pot fi oricând exemple pentru cei din jur. De altfel, prin tot ceea ce fac au ajuns să câştige şi admiraţia colegilor mai în vârstă care le sunt alături în activitatea de voluntariat. Mirela Dinu este angajată la Tribunalul Vaslui. Ori de câte ori timpul îi permite se implică în activităţi sociale, printre acestea fiind şi cea de voluntariat în cadrul SMURD. Se emoţionează când vorbeşte despre tinerii voluntari pe care a ajuns să-i vadă ca pe copiii săi.
"Mie mi-a plăcut dintotdeauna să fac bine, să ajut. E şi un consum de energie, dar sentimentul că oferi ceva fără ceri sau să aştepţi nimic în schimb nu poate fi egalat. Mulţumirea sufletească e mereu mai mare decât efortul pe care îl depui. Eu am fost atrasă tot timpul de partea de medicină şi mi-am dorit să ajut ca voluntar la ambulanţă sau la ISU. O colegă care era deja voluntar mi-a spus ce trebuie să fac şi m-am înscris la aceste cursuri. Am descoperit nişte oameni extraordinari, foarte dedicaţi şi dornici să ne înveţe. Nu-i pentru oricine meseria de salvator şi nici activitatea de voluntar SMURD, fiindcă intri în contact direct cu suferinţa oamenilor. Îmi place de tinerii aceştia voluntari şi îmi pare rău că se vorbeşte atât de puţin despre ei. Fac nişte lucruri deosebite, sunt serioşi, implicaţi, sunt extraordinari şi îi admir foarte mult. Bravo lor şi părinţilor care îi susţin să se implice în astfel de activităţi", a afirmat Mirela Dinu.
Pe voluntarii SMURD nu îi ţine aproape doar dorinţa de a merge în misiuni de salvare alături de pompieri şi paramedici. Au dezvoltat împreună noi proiecte, fiind implicaţi şi în acţiuni umanitare.
"Ne-am apropiat unii de alţii, am început să ne strângem şi facem acţiuni caritabile. Nu pot să descriu în cuvinte emoţiile pe care le trăim când mergem acasă la persoane aflate în nevoie. Chiar anul trecut, de Crăciun, am fost atât de impresionaţi, plângeam cu rândul când vedeam atâta suferinţă. Acea clipă de bucurie pe care am reuşit s-o aducem familiilor la care am mers a fost un lucru extraordinar. Noi am plecat, dar acei oameni au rămas cu gândul că cineva le-a dăruit ceva din suflet", povesteşte Mirela.
Specialiştii în psihologie consideră, la rândul lor, că voluntariatul în rândul tinerilor poate contribui la dezvoltarea competenţelor sociale, emoţionale şi cognitive, recomandând chiar şi terapia prin voluntariat.
"Cei care se implică în activităţi de voluntariat îşi dezvoltă empatia, rezilienţa, abilităţile de comunicare şi capacitatea de adaptare. Oferirea de sprijin altora poate reduce senzaţia de inutilitate sau de gol existenţial, fiind o formă de terapie activă. Voluntariatul creează oportunităţi pentru interacţiuni pozitive, sprijin reciproc şi integrare în comunitate, aspecte importante pentru sănătatea psihologică. Activităţile de voluntariat, când sunt alese din pasiune sau convingere personală, stimulează motivaţia intrinsecă, ceea ce contribuie la satisfacţia generală. De cele mai multe ori noi, ca psihologi, recomandăm tuturor oamenilor terapia prin voluntariat, terapia comportamentală, mai ales în cazurile de anxietate, depresie sau pierderea sensului vieţii", a menţionat, pentru AGERPRES, psihologul Roxana Pălălae.
Zi de zi, proiectul "Salvator din pasiune" îi ajută pe tineri să lupte cu emoţiile, să înţeleagă altfel suferinţa celor din jur, să caute în ei vocaţia de salvator şi să afle când trebuie să asculte sau când e bine să rostească vorbe ce pot alina suferinţe.
Au fost cazuri când voluntarii au intervenit în situaţii medicale pe cont propriu. Fie că au recunoscut la rude sau apropiaţi semne ale unor afecţiuni medicale şi i-au direcţionat pe aceştia la unităţi sanitare, sau că au intervenit în stradă pentru a acorda primul ajutor până la sosirea echipajelor specializate, voluntarii şi-au făcut o idee clară despre faptul că, în momentele în care îi salvezi pe alţii, secundele pot face diferenţa între viaţă şi moarte. Şi salvându-i pe alţii au înţeles că se salvează de fapt pe ei, învăţând mereu şi mereu lecţia de preţ a empatiei şi a dăruirii.