Vrem să îmbunătăţim calitatea legislaţiei, transmite ministrul Justiției, Radu Marinescu, în cadrul unui interviu Agerpres. Oficialul a vorbit și despre recenta decizie prin care se stabilește că pentru infracţiunea de a conduce sub influenţa substanţelor psihoactive trebuie demonstrat că şoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce.
AGERPRES: Percepţia oamenilor despre sistemul judiciar este foarte proastă în prezent. Magistraţii sunt văzuţi ca o castă de privilegiaţi: salarii mari, o mulţime de sporuri, pensii speciale, în timp ce activitatea judecătorilor şi procurorilor lasă de dorit: lupta împotriva marii corupţii s-a diminuat substanţial, procesele în instanţă se finalizează fie cu achitări, fie prescrierea faptelor. Cum schimbăm această imagine negativă a Justiţiei?
Radu Marinescu: Sigur că actul de justiţie trebuie să fie perceput de către cetăţean a se face în mod esenţial şi hotărât în interesul legitim al societăţii şi al cetăţeanului. Sigur că este nevoie ca cetăţeanul să aibă o percepţie bună despre actul de justiţie, pentru că există un principiu - Justiţia nu doar trebuie să se facă, dar trebuie să se şi vadă că se face. Justiţie se face, în momentul de faţă. Sistemul de justiţie funcţionează. Faptul că există o percepţie a cetăţeanului asupra existenţei unor distorsiuni în sistem se datorează unor probleme care au poate şi o componentă obiectivă şi o componentă subiectivă. Componentei obiective ne adresăm prin măsurile pe care le adoptăm şi intenţionăm să le adoptăm. Şi ele vizează celeritatea, de exemplu, desfăşurarea mai rapidă a proceselor, eficientizarea prin implementarea unor sisteme de digitalizare a desfăşurării proceselor, asigurarea infrastructurii necesare pentru ca cetăţenii să regăsească actul de justiţie în spaţii corespunzătoare, specializarea judecătorilor, se caută şi se implementează formule pentru a ameliora, sub acest raport, percepţia cetăţenilor.
Referitor la calitatea actului de justiţie, dacă se face sau nu se face dreptate, asta este o chestiune pe care o apreciază, în primul şi în primul rând, entităţile abilitate, Consiliul Superior al Magistraturii, care, în măsura în care apreciază că sunt judecători sau procurori care şi-au încălcat obligaţiile, dar în anumite condiţii strict stabilite de lege, pot lua măsurile corespunzătoare pentru sancţionare disciplinară, de exemplu, dacă sunt astfel de situaţii. În ceea ce priveşte remunerarea judecătorilor şi procurorilor şi acele pensii, cunosc faptul că în societate există discuţii, există percepţii, însă trebuie să ştim un lucru: nivelul de remunerare, condiţiile de remunerare, stabilirea pensiilor de serviciu - se numesc ele - au fost stabilite prin cooperarea cu organismele europene. Au fost stabilite în contextul în care am gândit o formulă de justiţie care să fie pusă la adăpost de acele tentaţii care ar încuraja cumva fenomenul de corupţie. Astfel, s-a ajuns la acordarea unor venituri corespunzătoare efortului, responsabilităţii pe care un judecător sau un procuror le au.
În momentul de faţă, nu putem discuta, pentru că a spus-o Curtea Constituţională, de diminuări ale salariilor sau pensiilor de serviciu. S-au realizat echilibrări necesare, în sensul ca pensia să nu mai depăşească salariul, după cum cunoaşteţi această chestiune. Este de discutat dacă ele vor mai creşte sau nu în viitor. Deocamdată vedeţi că suntem sub nişte constrângeri financiare semnificative. Însă nu aş putea să fac o calificare în sensul că aceste venituri sunt prea mari sau prea mici, în condiţiile în care, totuşi, puterea judecătorească, ştim cu toţii, este o teorie esenţială privitoare la stat, este una dintre puterile care echilibrează democratic un stat.
AGERPRES: Dumneavoastră sunteţi mulţumit de activitatea DNA din prezent, dacă ne raportăm la perioadele anterioare?
Radu Marinescu: Termenul de mulţumit introduce o măsură subiectivă a aprecierii fiecăruia. Ca ministru, am avut o întâlnire şi o discuţie cu reprezentanţii DNA, mi-au fost prezentate statistici şi date, care arată că Direcţia Naţională Anticorupţie funcţionează, are un număr semnificativ de cazuri. Dacă este să discutăm la nivelul percepţiei publice, cred că, şi recent, aţi văzut că sunt acţiuni, care au fost reflectate chiar de colegii dumneavoastră din media. Nu ştiu la care perioadă anterioară vă referiţi. Din punctul meu de vedere, Justiţia trebuie făcută cu instrumentele procedurale, legale, în normalitate, fără niciun fel de stridenţe mediatice sau de altă natură, fără a expune cetăţenii unor etichetări prealabile stabilirii aflării adevărului în cauzele penale, dacă ne referim la acestea. Însă trebuie făcută, întotdeauna, cu principiul sancţionării tuturor faptelor care sunt descoperite, tragerii la răspundere a persoanelor vinovate, recuperării prejudiciilor, pentru că aici este o componentă foarte importantă, nu doar trebuie să pronunţăm hotărâri de condamnare care să conţină formule de despăgubire, de confiscare, trebuie să le ducem până la capăt ca să recuperăm pentru stat ceea ce se cuvine ca despăgubire sau ca valoare supusă confiscării, astfel încât eu aş pune accentul nu pe comparaţii între diferite persoane, ci pe o analiză de sistem atentă, elaborată, a modului în care se desfăşoară justiţia penală în prezent.
AGERPRES: Instanţa supremă a dat recent o decizie prin care a stabilit că pentru infracţiunea de a conduce sub influenţa substanţelor psihoactive trebuie demonstrat că şoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce. Deocamdată nu este clar cum se va aplica această hotărâre. Procurorii au venit şi au spus că procesele vor fi întârziate prin efectuarea unor expertize şi posibil să se prescrie faptele. Este nevoie de o modificare legislativă?
Radu Marinescu: Această decizie intervine în mecanismul de uniformizare a practicii judiciare, care este prevăzut de Codul de procedură penală. Este unul dintre cele două instrumente cu care se lucrează, fie RIL-ul, fie...
AGERPRES: Procurorul general a cerut o modificare legislativă.
Radu Marinescu: Da, este posibil să se fie exprimat o opinie, pentru că în această ecuaţie evident că sunt autorităţile judiciare toate şi fiecare trebuie să-şi facă o evaluare din perspectiva sa şi să propună soluţii. E foarte bine că domnul procuror general a identificat o posibilă soluţie pentru această situaţie.
Ce trebuie însă înţeles este faptul că această decizie vine ca o normalitate a activităţii organelor judiciare, pentru că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este chemată să folosească aceste instrumente, ori de câte ori se constată în practică că există valenţe diferite de interpretare pentru situaţii care au un caracter similar sau identic. În această materie a articolului 336 alin. 2, unde s-a conturat această decizie obligatorie din perspectiva cerinţelor esenţiale ale elementului material al infracţiunii respective, se constata în practică existenţa unor divergenţe de jurisprudenţă şi atunci s-a intervenit prin acest mecanism. S-a stabilit - ceea ce cunoaşteţi, că aţi văzut în cuprinsul deciziei, cum va fi pusă în aplicare, urmează să vedem la nivelul jurisprudenţial şi analizăm cu foarte mare atenţie aceste posibile evoluţii ale jurisprudenţei, modul de punere în aplicare, pentru că organele judiciare vor pune în aplicare, această decizie nu va cunoaşte norme de interpretare sau altceva. În raport de modul cum se va repercuta asupra jurisprudenţei, Ministerul Justiţiei va analiza prin comunicare, prin dialog, printr-un grup de lucru pe această chestiune, dacă este nevoie de modificarea legislaţiei şi dacă va fi nevoie vom face acest lucru. Important este ca, şi este o proiecţie a programului nostru de guvernare, toate deciziile - CCR, CJUE, HP sau RIL, care au fost pronunţate, să fie raportate la nivelul şi conţinutul legislaţiei actuale, pentru a le integra, a le absorbi în corpul normelor şi astfel a avea o legislaţie clară, limpede, accesibilă.
AGERPRES: La final, am dorit să ne spuneţi care sunt priorităţile mandatului dumneavoastră.
Radu Marinescu: Priorităţile mandatului meu vizează funcţionarea normală şi eficientă a justiţiei, administrarea resurselor noastre cu responsabilitate, astfel încât să realizăm dezideratul pe care l-am mai amintit în cursul discuţiilor noastre, şi anume o justiţie pentru cetăţean şi o justiţie care să prezinte încredere pentru cetăţean. Pe această coordonată, vom identifica şi deja am identificat o serie de soluţii pentru a asigura ceea ce menţionam anterior, celeritate, adică desfăşurarea procedurilor judiciare cu suficientă, mă rog, în suficient timp, astfel încât să evităm şi situaţii pe care opinia publică le-a mai amintit - stingerea acţiunii penale prin prescripţie, etc. Tot felul de chestiuni.
AGERPRES: Sunt multe dosare care se prescriu în instanţe.
Radu Marinescu: Este adevărat. Trebuie înţeles că prescripţia este un element de drept material substanţial şi trebuie să căutăm soluţii şi să le implementăm, pentru a asigura desfăşurarea procedurilor penale, în termenul în care să se evite pe cât mai mult posibil intervenţia aceasta a prescripţiei. Accesibilitatea, pentru că cetăţeanul trebuie să aibă acces la actul de justiţie.
Şi în acest sens au făcut şi vom continua eforturile pe linia, de exemplu, taxelor de timbru, care uneori sunt prohibitive şi cetăţenii nu se pot adresa justiţiei. Şi atunci, practic, componenta aceasta a procesului echitabil, care decurge şi din articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 21 din Constituţie, nu poate să fie realizată. Apoi, este foarte important să eficientizăm activitatea justiţiei, prin conlucrare cu CSM, cu instanţele de judecată, cu Parchetul General şi parchetele. Să identificăm formulele prin care să acoperim schemele de personal, să le facem mai eficiente, eventual să regândim o arondare a localităţilor la parchete sau la instanţe, astfel încât să devină mai eficient actul de justiţie, să sprijinim componenta de digitalizare, care este foarte importantă. Să nu uităm că avem în implementare formula ECRIS 5 sau dosarul electronic naţional, care va permite iată cetăţeanului un mult mai uşor acces la dosarele care îl privesc, alte instrumente digitale care vor grăbi desfăşurarea proceselor, cum ar fi, de exemplu, un program de Inteligenţă Artificială, care va reproduce în text cuvântul rostit în timpul şedinţelor de judecată, ceea ce va permite o grăbire a desfăşurării proceselor, multe alte formule pe această coordonată care vor fi foarte utile.
Avem în vedere infrastructura esenţială a instanţelor de judecată, avem în vedere infrastructura Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, nu trebuie uitat faptul că avem condamnări la CEDO, pe condiţiile de privare de libertate, de exemplu. Or, aş vrea să vă spun că facem eforturi, inclusiv din perspectiva bugetului mai restrictiv, să zic aşa, în acest an, să nu pierdem investiţiile pe care le realizăm în ANP, pentru ca şi în acest an să avem câteva mii de locuri de privare de libertate recondiţionate sau noi, astfel încât să reducem, mă rog, gradul de condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Nu în ultimul rând, avem în vedere colaborarea cu profesiile conexe actului de justiţie, cu avocaţii, cu notarii, cu executorii judecătoreşti, cu experţii, modificări eventuale în ceea ce priveşte legislaţia care reglementează activitatea lor, tot pentru a asigura o eficientizare a actului de justiţie. Poate ar trebui făcută o emisiune întreagă cu ceea ce ne propunem, pentru că avem propuneri ambiţioase.
Aş mai avea una, şi chiar nu vreau să nu o spun, vrem să îmbunătăţim calitatea legislaţiei şi vom analiza, pe fiecare domeniu în parte, calitatea normelor, corespondenţa lor cu normele europene, astfel încât să avem o lege simplă, clară, accesibilă, care să poate fi uşor aplicată şi asta va genera automat şi acel fenomen dorit de încredere a cetăţeanului în justiţie.
Ne propunem să facem toate jaloanele, să parcurgem toate jaloanele pentru a accede la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică şi aici avem nişte acte normative care trebuie adoptate, suntem în efort continuu pentru a obţine acest lucru şi, bineînţeles, să conservăm toate rezultatele bune pe care România le-a avut pe mecanismul 'rule of law', să depăşim şi ultimele recomandări care ne-au fost făcute, astfel încât justiţia din România să fie întru totul egală a celor din cele mai nobile, să zic aşa, în sens juridic, ţări ale Europei.
INTERVIUL INTEGRAL, DISPONIBIL AICI!