Ucraina a oprit transportul gazelor naturale rusești pe teritoriul său, la primele ore ale zilei de miercuri, 1 ianuarie, așa cum a avertizat că va face, cu câteva zile mai devreme. Acest lucru a fost confirmat de compania de stat rusă Gazprom, într-un comunicat în care a explicat că lipsa unui acord de reînnoire a serviciilor cu țara a lăsat compania fără condițiile tehnice și legale necesare pentru a menține tranzitul pe teritoriul ucrainean.
„Din cauza refuzului repetat și clar exprimat al părții ucrainene de a reînnoi aceste acorduri, compania Gazprom este lipsită de capacitatea tehnică și legală de a furniza gaze pentru tranzit pe teritoriul Ucrainei, de la 1 ianuarie 2025”, a spus compania.
Sistemul de conducte de gaz al Ucrainei joacă un rol cheie în exportul Gazprom de gaz rusesc către țări precum Austria, Ungaria, Slovacia și Moldova. Acest acord de tranzit aducea Kievului circa 700 de milioane de dolari în venituri anuale, în timp ce Gazprom va pierde în jur de 5 miliarde de dolari din vânzări de gaze. Prin urmare, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus clar, la 19 decembrie, la Bruxelles, că Ucraina nu va permite Rusiei să obțină în continuare „miliarde suplimentare” în timp ce își continuă agresiunea militară împotriva țării sale.
Întreruperea a generat tensiuni între țări
Întreruperea tranzitului gazului prin Ucraina a provocat tensiuni între țările care depind de această aprovizionare. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a numit decizia Ucrainei „un sabotaj” și a spus că întreruperea aprovizionării va avea consecințe economice „grave” pentru UE. Uniunea Europeană va trebui să cheltuiască „între 60 și 70 de miliarde de euro în plus” din cauza acestei întreruperi a aprovizionării, potrivit unui studiu al unei companii de gaze din țara sa.
O altă țară dintre cele mai afectate va fi Moldova, care pe 13 (decembrie) a declarat stare de urgență energetică pentru 60 de zile, întrucât singura sa centrală termică funcționează cu gaze din Rusia. Guvernul a declarat că va trebui să adopte măsuri pentru a-și reduce consumul de gaze cu o treime. În regiunea separatistă Transnistria, situația este și mai gravă din cauza dependenței totale de gazul rusesc, în timp ce restul Moldovei mai are posibilitatea de a se aproviziona din România vecină.
Cu toate acestea, de la începutul războiului din Ucraina, Uniunea Europeană și-a intensificat eforturile pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc, astfel încât restul țărilor ar trebui să continue să supraviețuiască fără probleme.
Bruxelles-ul a anunțat deja că impactul încetării tranzitului de gaze rusești prin Ucraina în UE va fi limitat atât ca volum, cât și ca scop și, în mod specific, speră să asigure aprovizionarea prin patru rute alternative din Germania, Italia și Polonia, Grecia și Turcia. Cu toate acestea, în ciuda progreselor UE în reducerea dependenței sale de aprovizionare, Europa s-a confruntat cu costuri în creștere ale energiei, ceea ce a afectat competitivitatea industriei europene, în special a industriei germane, în comparație cu principalii săi rivali, Statele Unite și China.
De altfel, în aceeași zi în care a venit vestea întreruperii aprovizionării, surse din Uniunea Europeană au recunoscut că este o decizie „așteptată” și că se lucrează deja la ea: „Oprirea fluxului (de gaz rusesc). ) de către Ucraina, la 1 ianuarie, este o situație așteptată și UE este pregătită pentru aceasta”, au spus sursele, subliniind că instituția lucrează „de mai bine de un an” cu statele membre pentru a se pregăti pentru un astfel de scenariu.
Infrastructura europeană de gaze este „suficient de flexibilă” pentru a transporta gaze de diferite origini prin „rute alternative”, au explicat sursele agenției EFE, adăugând că blocul a fost consolidat cu „capacități noi și semnificative de import de GNL din 2022.”
În plus, în noiembrie anul trecut, comisarul european pentru energie și locuințe a declarat că în primele 100 de zile de mandat va prezenta „un plan cu privire la modul de accelerare a încetării dependenței noastre de gazul rusesc înainte de 2027” și a explicat că Europa obișnuia să „obțină 45% din gaz din Rusia. Acum am coborât la 18%, dar 18% este încă prea mult, trebuie să fim 100% independenți de combustibilul rusesc.”
În Spania, mai exact, gazele au ajuns în 2024 din 14 țări diferite, potrivit ultimelor date provizorii publicate joi de Enagás, care subliniază o mare diversificare a aprovizionării, în conformitate cu obiectivul UE de a-și reduce dependența de gazele rusești. În plus, compania energetică subliniază că această cifră poziționează Spania drept „un punct de intrare strategic pentru gazul natural lichefiat în Europa”.
În lipsa unor date detaliate pentru 2024, în 2023, dintre toți furnizorii (au fost 17), s-a remarcat Algeria, recâștigând prima poziție ca principal țară furnizor (29,2% din total) și Statele Unite pe a doua poziție ( 21,1 %), în timp ce Rusia a fost pe locul trei, cu 18,3 % în aprovizionare. Alte țări din care a ajuns gaz în Spania au fost Franța, Portugalia, Trinidad și Tobago, Egipt și statele din Golf.
Sursa: InfoBae, în traducerea Rador Radio România