La sfârșitul anului trecut, Guvernul României a decis să înghețe salariile, pensiile și indemnizațiile și, în același timp, a majorat unele taxe, crescând povara cheltuielilor. Prețul uleiului și cel al pâinii este de așteptat să crească cu cel puțin 10 la sută, iar prețul cărnii și cel al produselor lactate va creștere de asemenea, după ce au fost eliminate scutiri de taxe pentru fermieri, rezumă ziarul „Adevărul”. România este în prezent țara cu cea mai mare inflație din Europa, iar economiștii se așteaptă ca această situație să se mențină și anul acesta odată cu noile măsuri fiscale ale guvernului. Puterea de cumpărare a românilor va fi afectată de seria de creșteri de prețuri ce se profilează. Eliminarea scutirilor de taxe în agricultură, creșterea salariului minim și noile accize la carburanți vor duce la o creștere a prețului cu cel puțin 10 la sută la produsele alimentare de bază, arată ziarul „Adevărul”. Pâinea și uleiul se pot scumpi cu 10 la sută, iar carnea și cârnații cu un procent cuprins între 5 și 8 la sută. Pentru produsele lactate se așteaptă o creștere a prețurilor cuprinsă între 2 și 5 la sută.
Cu un deficit de peste 100 de miliarde de lei, împrumuturi de peste 250 de miliarde de lei și o presiune din partea Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar, guvernul a început să strângă cureaua încă de la începutul anului. Salariile bugetarilor au fost înghețate, iar indemnizațiile și pensiile nu vor fi indexate la nivelul inflației, scrie „Adevărul”. Un euro poate fi cumpărat cu 4,97 lei românești.
Oamenii de afaceri trag semnale de alarmă
Președintele organizației patronatelor din panificație Rompan, Aurel Popescu, a spus că angajatorii vor trebui să ia în considerare noile măsuri, deoarece dacă îi pun pe muncitori să plătească pentru ele, ei vor pleca. „Doamne ferește să avem și o creștere a materiilor prime...”, a comentat Popescu. El a amintit că de la 1 aprilie se va liberaliza și prețul energiei. „Cu siguranță vom avea mari probleme de Paște”, a prognozat el.
Radu Timiș, director executiv al unei fabrici de mezeluri, a spus ca eliminarea facilităților fiscale în agricultură duce la o creștere a cheltuielilor, care nu poate fi compensată fără blocarea investițiilor. „Între blocarea investițiilor și o mică creștere a prețurilor, preferăm să continuăm cu investițiile și să ne păstrăm locurile de muncă”, a spus Radu Timiș, citat de „Adevărul”.
La sfârșitul anului trecut, noul Guvern al României, condus din nou de social-democratul Marcel Ciolacu, a adoptat o ordonanță care urmărește reducerea deficitului bugetar al țării la 7% din Produsul Intern Brut în 2025. Comisia Europeană a acordat României o perioadă de grație de șapte ani pentru a reduce deficitul bugetar la trei procente din PIB, primul pas fiind reducerea acestuia la 7 procente în acest an.
Potrivit unei evaluări a Consiliului Fiscal, care este o instituție independentă care analizează bugetul și politica fiscală a guvernului, deficitul bugetar la sfârșitul anului 2024 va ajunge la 8,58 la sută.
Măsurile guvernului prevăd creșterea impozitelor și limitarea unui număr de subvenții, precum și creșterea salariilor și pensiilor din sectorul public. O serie de avantaje sociale și plăți suplimentare sunt eliminate, numirile în sectorul public sunt, de asemenea, suspendate. Ministerul Finanțelor din România se așteaptă ca măsurile fiscale să aducă statului peste 26 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2025.
Sursa: Tribune, în traducerea Rador Radio România