Fluxurile de gaz din Azerbaidjan către Serbia au fost oprite şi nu este clar când vor fi reluate, a anunţat sâmbătă preşedintele sârb Aleksandar Vucic, citat de agenţia de presă Tanjug, relatează Reuters, scrie News.ro.
Anunţul intervine la o zi după ce SUA au impus Rusiei cele mai mari sancţiuni în domeniul petrolier, iar preşedintele Vucic anunţase în ajun că, prin urmare, compania rusă Gazprom Neft are la dispoziţie 45 de zile de a ieşi din acţionariatul companiei sârbe NIS.
„Am primit informaţii de la fraţii şi prietenii noştri din Azerbaidjan că, din cauza forţei majore şi a problemelor pe care le au, începând de astăzi nu putem conta pe cei 1,7 milioane de metri cubi de gaz care veneau în fiecare zi”, a declarat Vucic reporterilor.
El a spus că nu este clar când se vor relua fluxurile de gaz.
„Aceasta înseamnă că începând de astăzi vom începe să consumăm din rezervele de gaz”, a precizat Vucic, adăugând că speră ca într-o lună sau două situaţia să se remedieze.
Context
În 2023, Serbia, care utilizează mai mult de 3 miliarde de metri cubi de gaz pe an, a semnat un acord cu Azerbaidjanul pentru a achiziţiona 400 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an începând cu 2024.
Restul gazului provine din Rusia, însă Serbia, care îşi propune să adere la Uniunea Europeană, este presată să îşi reducă dependenţa de Rusia pentru gaz şi petrol.
Vineri, în urma noilor sancţiuni americane asupra sectorului petrolier rusesc, preşedintele Vucic a anunţat că Gazprom Neft din Rusia va avea la dispoziţie 45 de zile pentru a ieşi din acţionariatul companiei petroliere sârbe NIS, unde avea pachetul majoritar. Compania se numără printre cei mai mari contribuabili la bugetul Serbiei. NIS este deţinută majoritar de Gazprom Neft, care deţine o participaţie de 50%, şi Gazprom din Rusia, care deţine 6,15% din acţiuni. Guvernul sârb deţine 29,87%, restul fiind reprezentat de mici acţionari.
La rândul său, Bulgaria a anunţat la începutul acestei săptămâni că Azerbaidjanul a suspendat furnizarea de gaze contractată, de la 7 ianuarie până la 11 ianuarie, din motive tehnice nespecificate.
Întreruperea a avut loc în timp ce unitatea din Azerbaidjan a BP a anunţat vineri că a suspendat activitatea platformei Shah Deniz Alfa (SDA) după ce a detectat o problemă tehnică la linia submarină de export a condensatului de gaz.
Săptămâna aceasta, vorbindu-le diplomaţilor ţării, preşedintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre interferenţele Rusiei inclusiv în alegerile din România şi Moldova. În context, el a susţinut că şi Franţa însăşi „a fost atacată de interferenţe inacceptabile” în majoritatea teritoriilor sale de peste mări, şi în special în Noua Caledonie în ultimele luni. Acolo, preşedintele francez a dat însă vina pe Azerbaidjan, spunând că a făcut-o pentru că Franţa a fost de partea dreptului internaţional şi a Armeniei. El a explicat că Rusia, schimbându-şi brusc alianţa cu Armenia, a sprijinit acţiunile Azerbaidjanului, deoarece pentru prima dată Armenia a avut un prim-ministru curajos care a ţinut piept Moscovei.