Riscul ca mulţi muncitori străini din ţări non-UE să părăsească România după aderarea la Schengen există, însă companii din Arad au dovedit că dacă li se oferă condiţii bune aceştia nu îşi vor părăsi posturile, afirmă conducerea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM).
Directorul instituţiei, Marinel Henteş, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că în urma discuţiilor pe care le-a avut cu mediul de afaceri nu s-a observat o creştere a plecărilor muncitorilor străini după aderarea la Schengen, dar că "acest risc există" pentru perioada următoare.
"Dacă suntem realişti, acest risc există şi cel mai probabil a fost asumat de Guvern odată cu aderarea la Schengen. În anii trecuţi, în judeţul Arad am avut multe cazuri de muncitori non-UE care şi-au părăsit locurile de muncă obţinute aici, unii au fugit chiar la aterizarea pe aeroport în ţara noastră, cu gândul de a ajunge în ţări din vestul Europei. Totuşi, în ultimele luni fenomenul nu a fost unul accentuat, iar după 1 ianuarie nu am cunoştinţă să fi fost cazuri", a spus directorul AJOFM.
El a subliniat că angajatorii care oferă condiţii bune "îşi vor păstra cu siguranţă muncitorii aduşi din străinătate".
"Plecarea muncitorilor străini depinde în mare măsură de angajatori, pentru că salariul nu este determinant pentru rămânerea lor. Dacă au condiţii bune, dacă au şi alte beneficii şi, nu în ultimul rând, dacă li se explică riscul la care se expun părăsind ţara, atunci muncitorii vor române cu siguranţă. Avem companii din judeţ care au dovedit acest lucru. Angajatorii trebuie să le explice că viza de şedere şi permisul de muncă obţinute în România nu sunt valabile pe teritoriul altui stat UE. Trebuie să admitem totuşi că vor fi persoane care îşi vor asuma riscurile şi vor pleca, aşa cum, ne amintim, au făcut-o şi românii plecaţi în trecut în alte ţări", a precizat Henteş.
Unul dintre patronii arădeni care folosesc forţă de muncă non-UE, Mihăiţă Verbiţă, a declarat, pentru AGERPRES, că nu are temeri legate de deschiderea graniţelor terestre.
"Eu am 100 de muncitori din Sri Lanka şi Bangladesh, dar nu a plecat niciunul şi nici nu cred că se va întâmpla asta. Le-am explicat riscurile, le-am spus că nu mai pot obţine niciodată permis de muncă în UE, iar depistarea lor va fi uşoară, pentru că datele de baze sunt interconectate între ţări. În plus, le ofer cazare gratuită, le acopăr cheltuielile şi au un salariu mulţumitor. Am cereri chiar din comunităţile lor din alte ţări, precum Italia, de a veni să se angajeze la mine, dar le-am refuzat tocmai pentru a respecta principiile şi regulile valabile în UE", a spus Verbiţă.
Reprezentanţii Centrului de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică Arad, structură a Inspectoratului General pentru Imigrări, declaraseră, în luna decembrie, că majoritatea străinilor prinşi în 2024 că încercau să iasă ilegal din ţară, prin judeţul Arad, veniseră în România pentru a se angaja, astfel că dreptul de şedere le-a fost revocat şi au fost returnaţi ţărilor de provenienţă. Conform sursei citate, aproximativ 600 de străini au fost luaţi în custodie în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2024, cei mai mulţi fiind din Bangladesh (118), Nepal (115), Sri Lanka (100) şi Pakistan (73).
În februarie 2024, reprezentanţii Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Arad estimau că 20% din forţa de muncă adusă de companii din Arad din ţări non-UE se pierde pentru că muncitorii aleg să plece în ţări din vestul Europei.