Președintele Klaus Iohannis a luat decizia de a participa la Consiliul European, din data de 3 februarie, asta deși inițial apăruseră informații conform cărora șeful statului a ales să nu participe. Dacă președintele Iohannis ar fi ales să nu participe, atunci premierul Marcel Ciolacu ar fi urmat să reprezinte România.
Decizia președintelui este una interesantă, pentru că în fază inițială s-a speculat că nu vrea să participe pentru că nu s-ar mai simți legitimat politic să reprezinte România în relațiile externe. Totuși, faptul că președintele s-a răzgândit și participă la Consiliul European ne poate arăta faptul că liderii europeni își doresc să dea un semnal politic că înțeleg situația din România.
Reuniunea liderilor europeni va avea loc la Château de Limont, lângă Bruxelles, și a fost convocată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Până în prezent, nu este clar dacă șeful Guvernului, Marcel Ciolacu, va reprezenta România la această reuniune.
Consiliul European este cadrul instituțional suprem al Uniunii Europene, unde liderii statelor membre trasează principalele direcții strategice. Această reuniune informală este deosebit de importantă, având în vedere tematica legată de apărarea comună, o prioritate sporită în contextul provocărilor geopolitice actuale.
Mandatul extins al lui Klaus Iohannis
Klaus Iohannis continuă să ocupe funcția de președinte al României, deși mandatul său constituțional s-a încheiat pe 21 decembrie. Această situație a survenit în urma unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), care a stabilit că Iohannis trebuie să rămână în funcție până la organizarea unor noi alegeri prezidențiale. CCR a anulat alegerile din noiembrie-decembrie 2024, invocând distorsionarea campaniei electorale de către Călin Georgescu, candidatul cu discurs anti-occidental care a câștigat primul tur.
Această decizie fără precedent a generat critici și incertitudini pe scena politică românească. Totodată, participarea României la reuniunile de importanță majoră ale Uniunii Europene este supusă unor semne de întrebare, mai ales în contextul absenței președintelui.