Pentru prima dată, românii se pot compara de la egal la egal cu restul europenilor în materie de putere de cumpărare, arată datele unui studiu NIQ GfK prezentat în cadrul evenimentului Retail Arena.
Este vorba însă doar spre locuitorii Capitalei unde, pentru prima dată, s-a ajuns aproape la același nivel cu media europeană, respectiv la 18.580 de euro pe cap de locuitor, pe an, față de 18.768 de euro la nivel european.
La nivel de România, venitul mediu anual disponibil este la jumătate față de media europeană, respectiv 9.000, bani pe care un român îi are pentru a fi cheltuiți anual pentru diverse nevoi precum rate, chirii, cumpărături în retail etc. Cele mai mari venituri sunt, în afară de București, în Timișoara, Cluj și Sibiu.
De departe cel mai mare venit disponibil a fost înregistrat însă în sectorul 1 al capitalei unde, în medie, un locuitor are disponibilități de 22.000 de euro.
„Valoarea înregistrată pentru București este foarte ridicată, pentru că în trecut era la 14-15.000 de euro. (…) De asemenea, sectorul 1 are în medie 22.000 de euro ( pe cap de locuitor, pe an n.red) , deci este deja cu 20% peste media orașului București. Acolo este puterea de cumpărare cea mai ridicată”, a explicat, la Retail Arena, Raluca Mănărcescu, Commercial Lead of Tech&Durables Department NIQ GfK.
Spre comparație, în Londra, venitul mediu disponibil este de 70.484 euro, iar în Zurich de 73.660 de euro.
Încrederea consumatorilor este redusă
În ceea ce privește încrederea consumatorilor în economie în general și în situația financiară a gospodăriei lor în mod particular, studiu KfK indică faptul că sentimentul europenior nu s-a schimbat prea mult post pandemie.
„Încrederea consumatorului este relativ scăzută în climatul actual. Nivelul este unul scăzut, dacă ne uităm la nivelul prepandemic sau la nivelul dinaintea războiului din Ucraina. Europenii nu au reușit să revină la nivelul optimist din perioadele anterioare. Europa este la minus 7, ceea ce înseamnă un nivel foarte scăzut, cu o ușoară creștere față de anul trecut. Slovenia are minus 11 față de perioada anterioară ( septembrie față de august n.red), Ungaria minus 8, Grecia minus 5. Sunt niveluri foarte scăzute de încredere în situația economică a țării. România are un nivel de minus 2, cu o ușoară creștere față de perioada anterioară. Ce înseamnă asta? Pentru consumatorul din România lucrurile par mai optimiste decât ce se întâmplă în Europa”, a mai explicat Mănărcescu potrivit căreia indicatorul referitor la dorința românior de a cumpăra produse cu o valoare mai ridicată în următoarele 12 luni este similar cu cel din Germania, respectiv minus 6 față de minus 7, ambele pe un trend ușor crescător.
La nivel European, media din septemmbrie este de minus 14, pe un trend crescător.