Somnul cu unde lente este a treia etapă a unui ciclu de somn uman de 90 de minute, care durează aproximativ 20-40 de minute. Este cea mai odihnitoare etapă, în care undele cerebrale şi ritmul cardiac încetinesc, iar tensiunea arterială scade.
Somnul profund ne întăreşte muşchii, oasele şi sistemul imunitar şi ne pregăteşte creierul pentru a absorbi mai multe informaţii. Recent, cercetările au descoperit că persoanele cu modificări ale creierului legate de Alzheimer s-au descurcat mai bine la testele de memorie atunci când au avut parte de mai mult somn cu unde lente.
„Somnul cu unde lente, sau somnul profund, sprijină îmbătrânirea creierului în multe feluri şi ştim că somnul sporeşte eliminarea deşeurilor metabolice din creier, facilitând inclusiv eliminarea proteinelor care se agregă în boala Alzheimer”, a declarat Matthew Pase, neurocercetător la Universitatea Monash din Australia.
Pase şi colegii săi din Australia, Canada şi SUA au studiat 346 de participanţi la Framingham Heart Study, care au efectuat două studii de somn nocturn între 1995 şi 1998 şi între 2001 şi 2003, cu o medie de cinci ani între sesiunile de testare.
Această cohortă comunitară, care nu prezenta cazuri de demenţă la momentul studiului din 2001-2003 şi avea peste 60 de ani în 2020, le-a oferit cercetătorilor posibilitatea de a analiza în timp legătura dintre somn şi demenţă, prin compararea datelor din cele două studii de somn polisomnografice şi monitorizarea ulterioară a cazurilor de demenţă până în 2018.
„Am folosit aceste date pentru a examina cum se modifică somnul cu unde lente odată cu înaintarea în vârstă şi dacă schimbările în procentul de somn cu unde lente sunt asociate cu riscul de demenţă la vârste mai înaintate, până la 17 ani mai târziu,” a explicat Pase.
Pe parcursul celor 17 ani de urmărire, au fost înregistrate 52 de cazuri de demenţă printre participanţi. Nivelurile de somn cu unde lente, înregistrate în cadrul studiilor de somn, au fost analizate pentru a stabili o legătură cu aceste cazuri. În general, s-a constatat că rata de somn cu unde lente a participanţilor a scăzut începând cu vârsta de 60 de ani, atingând un nivel minim între 75 şi 80 de ani şi stabilizându-se ulterior.
Comparând datele din primul şi al doilea studiu de somn al participanţilor, cercetătorii au observat că fiecare procent de scădere a somnului cu unde lente pe an era asociat cu un risc crescut cu 27% de a dezvolta demenţă. Acest risc a crescut la 32% atunci când analiza s-a concentrat pe boala Alzheimer, cea mai comună formă de demenţă.