„Vom continua să lucrăm atât cu Statele Unite, cât şi cu alţi aliaţi, astfel încât integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei să poată fi restabilită, agresorul să fie învins şi orice schimbare a graniţelor prin forţa armelor să fie complet discreditată că costurile războiului devin nesustenabile pentru Moscova”. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Ţakna, a scris acest lucru într-un comunicat de presă publicat în această după-amiază, cu ocazia alegerii lui Donald Trump. Ministrul a a spus că este convins că o legătură transatlantică puternică rămâne importantă nu numai pentru securitatea Europei, ci şi pentru asigurarea securităţii internaţionale şi a cerut ţărilor europene.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va afla mâine la Budapesta pentru un important summit european găzduit de premierul ungar Viktor Orban. Întâlnirea va fi prima între liderii europeni după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA. „Mâine voi fi la Budapesta pentru a participa la reuniunea Comunităţii Politice Europene, la invitaţia premierului ungar Viktor Orban”, a declarat preşedintele ucrainean într-un discurs de seară publicat pe Telegram.
„Primele ciocniri cu soldaţii nord-coreeni deschid o nouă pagină de instabilitate în lume”, a scris preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski.
Un cetăţean rus în vârstă de 32 de ani a fost condamnat la 22 de ani şi jumătate de închisoare de către o instanţă de apel din Rusia, sub acuzaţia că a vrut să arunce în aer un tronson de cale ferată în regiunea Voronej în mai 2022, adică la începutul invadării Ucrainei de către trupele ruse, scrie agenţia Interfax, citând serviciile de securitate ruse (FSB). Procuratura susţine că respectivul, identificat drept Aleksandr Dimitrenko, a acţionat la ordinele serviciilor de informaţii ucrainene „pentru a slăbi capacităţile defensive ale Rusiei”.
„Trump are o singură calitate care ne este utilă, fiind un om de afaceri. Întrebarea este cât va fi obligat Trump să dea pentru război”, a scris pe Telegram vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.
Forţele ruse au atacat noaptea trecută regiunea Odesa, din sudul Ucrainei, cu două rachete ghidate X-59 şi au lansat un total de 63 de drone de diferite tipuri, inclusiv avioane Shahed kamikaze, peste ţară, a anunţat Kiev Air Force pe Telegram. La ora 7.30 a fost confirmată doborârea a 38 de drone inamice în regiunile Odesa, Mikolaiv, Kiev, Sumi, Kirovohrad, Jitomir, Cerkasi, Cernihiv şi Zaporojie, se arată în comunicat. Alte 20 de vehicule aeriene fără pilot au fost amplasate în diferite regiuni ale ţării şi alte două au fost pierdute în spaţiul aerian ucrainean.
Un număr semnificativ de soldaţi nord-coreeni au fost ucişi în luptă în Ucraina. Acest lucru a fost anunţat de New York Times, după cum a raportat agenţia japoneză Kyodo.
Conform calculelor EXPRO, producţia brută de gaze naturale a crescut cu 2,3% în octombrie 2024 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ajungând la 1,663 miliarde de metri cubi, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2022.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că încheierea conflictului din Ucraina „nu se poate realiza peste noapte”, ca reacţie la declaraţiile recente ale lui Donald Trump.
El a reiterat că, deşi SUA deţin o influenţă semnificativă şi ar putea contribui la soluţionarea situaţiei, orice rezoluţie va necesita timp şi nu poate fi realizată prin acţiuni imediate.
Ucraina a atacat pentru prima dată o bază navală rusă în Dagestan, un pas semnificativ în intensificarea conflictului din regiune, conform declaraţiilor lui Andrii Kovalenko, şeful Centrului Naţional de Combatere a Dezinformării din cadrul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei.
Totodată, pe 6 noiembrie 2024, autorităţile din Dagestan au interceptat o dronă, iar zborurile de la aeroportul din Makhachkala au fost suspendate. Incidentul survine după atacul fără precedent asupra unei academii militare ruseşti din Cecenia pe 29 octombrie. Autorităţile au întărit măsurile de securitate şi monitorizează traficul aerian.
Şeful serviciului de informaţii din Australia, Andrew Shearer, a criticat sprijinul Chinei pentru războiul Rusiei în Ucraina, susţinând că furnizarea masivă de bunuri cu dublă utilizare, precum şi sprijinul diplomatic şi economic al Beijingului, permit Rusiei să îşi menţină eforturile militare.
Shearer a argumentat că acţiunile Chinei sunt la fel de dăunătoare pentru civilii ucraineni ca şi ajutorul militar direct, cum ar fi artileria şi rachetele. Deşi se prezintă ca neutră, China a fost un furnizor important de materiale care ajută Rusia să evite sancţiunile occidentale, inclusiv tehnologii pentru drone şi echipamente militare.
Shearer a avertizat că această situaţie reprezintă o provocare strategică globală semnificativă. Implicarea Chinei în război a fost remarcată de agenţiile de informaţii, iar ţări precum SUA au impus sancţiuni asupra companiilor chineze care furnizează tehnologii utilizate de armata Rusiei. Sprijinul similar al Iranului şi Coreei de Nord în conflict este, de asemenea, notabil.
Statul Major al Ucrainei a raportat că, de la începutul invaziei Rusiei pe 24 februarie 2022, forţele ruse au pierdut aproximativ 702.900 de militari. Această cifră include 1.250 de soldaţi pierduţi în ultimele 24 de ore.
Pe lângă pierderile de personal, forţele ruse au suferit şi pierderi semnificative de echipamente, incluzând 9.214 tancuri, 18.592 de vehicule de luptă blindate, 20.170 de sisteme de artilerie şi aproape 28.333 de vehicule şi rezervoare de combustibil. Pierderile aeriene şi navale ruseşti sunt, de asemenea, considerabile, cu 369 de avioane, 329 de elicoptere şi 18.366 de drone distruse. Resursele navale au fost reduse cu 28 de nave şi bărci, precum şi un submarin.
Google a răspuns la acuzaţiile conform cărora imaginile sale de pe hartă ar fi dezvăluit locaţii militare sensibile din Ucraina, precizând că imaginile prin satelit în cauză au fost realizate cu mai mult de un an în urmă şi provin din surse publice.
„Evităm în mod intenţionat publicarea celor mai recente imagini din zonele de război active,” a declarat Google.
Suedia a introdus un nou pachet de ajutor de 9 milioane de euro destinat Ucrainei.
Acesta include două nave specializate menite să consolideze capacităţile de securitate maritimă ale Ucrainei. De asemenea, ajutorul va furniza 40.000 de măşti de protecţie şi respiratoare pentru a sprijini siguranţa personalului Serviciului de Urgenţă al Ucrainei în eforturile lor continue de răspuns.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a numit pe Yevgeny Pervyshov, veteran al conflictului din Ucraina şi fost primar al oraşului Krasnodar, guvernator interimar al regiunii Tambov.
Această numire se aliniază cu eforturile Kremlinului de a crea o „nouă elită” bazată pe patriotism şi serviciu militar, reflectând militarizarea în creştere a societăţii ruse.
Participant în programul „Era Eroilor,” care urmăreşte să ridice veteranii de război în funcţii de conducere civilă, Pervyshov reprezintă tranziţia Kremlinului de la elitele oligarhice tradiţionale la figuri cu experienţă militară. Strategia încurajează înrolarea, sugerând că serviciul militar poate deschide calea spre roluri civile prestigioase.
Între august şi octombrie 2024, Rusia a lansat peste 4.300 de drone de atac de tip Shahed şi UAV-uri similare către Ucraina, conform Forţelor Aeriene Ucrainene citate de The Kyiv Independent.
O creştere semnificativă faţă de lunile anterioare, când au fost lansate 1.133 de drone între mai şi iulie iar în octombrie, Rusia a stabilit un record, cu peste 2.000 de drone lansate.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sancţiuni suplimentare împotriva furnizorilor de componente folosite în aceste drone, menţionând că microcipurile, microcontrolerele şi procesoarele sunt esenţiale pentru producţia lor şi sunt adesea furnizate de companii din China, Europa şi America.
Între timp, forţele aeriene ucrainene au interceptat şi distrus 3.063 din cele 4.300 de drone, având o rată de succes de 71%. Aproximativ 5% dintre drone au ajuns la ţintele lor, cu toate că şi dronele doborâte pot cauza pagube semnificative.