Printre bisericile care păstrează această tradiţie se numără Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă şi majoritatea mănăstirilor din Muntele Athos, cu excepţia Vatopedului. Aceste biserici au ales să nu adopte reforma calendarului din 1924, când majoritatea bisericilor ortodoxe au trecut la calendarul îndreptat, cunoscut şi ca neo-iulian sau constantinopolitan.
Decizia de păstrare a calendarului vechi nu este una întâmplătoare. Calendarul iulian, folosit timp de 15 secole de întreaga creştinătate, a fost cel după care Sfinţii Părinţi au calculat data Paştelui la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325.
Pentru credincioşii care urmează stilul vechi, sărbătorile nu se opresc aici. Aceştia vor celebra şi Anul Nou în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, conform aceluiaşi calendar.
Biserica Ortodoxă Română a trecut la calendarul îndreptat în octombrie 1924, alături de alte biserici ortodoxe importante precum Patriarhia Constantinopolului, Biserica Greciei, Patriarhia Alexandriei şi cea a Antiohiei.